În fiecare an, pe 11 februarie se sărbătorește în întreaga lume Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei. Ziua Internațională a femeilor și fetelor în știință a fost stabilită prin rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 22 decembrie 2015, având ca scop recunoașterea rolului important al fetelor și femeilor în domeniile științei, tehnologiei și inovării.
Adunarea Generală a ONU a decis să proclame ziua de 11 februarie Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei, venind astfel în întâmpinarea eforturilor Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Departamentului ONU pentru Egalitatea de Gen şi Emanciparea Femeilor (UN-Women), Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) şi a altor organizaţii pentru a încuraja şi sprijini accesul şi participarea fetelor şi femeilor la educaţia în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică, la activităţi de formare şi cercetare la toate nivelurile.
La 20 decembrie 2013, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie privind ştiinţa, tehnologia şi inovarea pentru dezvoltare, în care a recunoscut că accesul deplin şi egal şi participarea în domeniile ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei pentru femei şi fete este imperios necesar pentru asigurarea egalităţii de gen şi emanciparea femeilor şi fetelor. Proiectul urmărea să ajute la diferențele dintre sexe, încurajând femeile și fetele să își aleagă profesii în industria științifică. Acesta este și unul dintre obiectivele de dezvoltare care ar trebui marcate până în 2030, conform agendei de Dezvoltare Sustenabilă.
Potrivit UNESCO, în prezent, mai puțin de 35 % dintre cercetătorii din întreaga lume sunt femei. Prin urmare, este esențial să se promoveze accesul femeilor și fetelor la știință și participarea lor deplină și egală la aceasta.
Cifrele arată că în aceste industrii științifice femeile cercetători sunt doar 35%. De altfel, doar 28% dintre femei sunt absolvenți de inginerie. 40% din totalul celor care finalizează informatică sunt femei. În ceea ce privește domeniul inteligenței artificiale, doar 1 din 5 persoane care lucrează în acest mediu este femeie.
Cea mai cunoscută femeie de știință din lume rămâne Marie Curie, prima femeie laureată a Premiului Nobel din istorie și singura care a câștigat această distincție de două ori, pentru domenii diferite: fizică și chimie.
„Nu trebuie să ne temem de nimic în viață, trebuie doar să înțelegem. Acum e timpul să înțelegem mai multe ca să ne temem mai puțin.” Maria Skłodowska-Curie
Femei românce din domeniul științei:
Ana Aslan, medic specialist în gerontologie; Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvicultor din lume; Florica Bagdasar, prima femeie ministru din România; Aurora Liiceanu, psiholog; Veronica Vaida, chimistă; Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din România; Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din România și a doua din lume; Silvia Creangă, prima femeie care și-a dat doctoratul în matematică.
Elisa Leonida Zamfirescu a fost prima femeie inginer chimist din lume.
Elisa Leonida a fost respinsă când a încercat să se înscrie la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti (Politehnica de astăzi), în România acelei vremi considerându-se că doar persoanele de sex masulin puteau deveni ingineri.
S-a îndreptat către Academia Regală Tehnică de la Berlin – Charlottenburg – unde a fost acceptată, cu toate că și acolo a fost întâmpinată cu prejudecăţi. În încercarea de a o respinge, profesorul Hoffman, decanul Facultății de Chimie şi Metalurgie a invocat principiul celor trei “K”, pentru care femeile ar fi fost dăruite: „Kirche, Kinder, Küche” („biserica, copiii, bucătăria ”).
La absolvire, în 1912, acelaşi decan Hoffman a felicitat-o şi a caracterizat-o drept „cea mai silitoare dintre silitori”. Devenise prima femeie inginer chimist din lume. După absolvire refuză un post în Berlin și se întoarceîn București, la Institutul Geologic.
În timpul Primului Război Mondial a lucrat pentru Crucea Roșie ca manager de spital în orașul Mărășești, locul în care s-a dus lupta dintre România și Germania pe frontul românesc, în 1917. Ca infirmieră, în cadrul Crucii Roşii, a condus un spital de campanie, iar curajul ei i-a adus mai multe distincţii, printre care Medalia de Război a Republicii Franceze.
După război a devenit şef de laborator la Institutul Geologic, pe care a reuşit să-l doteze cu cea mai modernă aparatură. A elaborat metode originale, a introdus tehnici noi de analiză pentru a studia mineralele și substanțe precum apa, cărbunele și uleiul la nivel mondial şi a facut studii importante pentru cunoaşterea bogăţiilor minerale ale României.
A continuat să lucreze până la vârsta de 75 de ani, după o carieră de patru decenii, după o viaţă în care şi-a urmase chemarea și a răsturnat multe dintre tiparele lumii în care s-a născut, dăruind României tot ce îi stătuse în puteri.
Printr-o scrisoare care a fost trimisă oficial la ONU, a avertizat forurile internaţionale împotriva pericolului înarmării nucleare.
De-a lungul timpului s-au evidențiat femei care au inventat diverse lucruri, pentru a ne ușura viața. Astfel, primul dispozitiv WiFi, primul algoritm pentru calculatoare, prima locuință care depindea în întregime de energia solară, sistemul de încălzire centrală cu gaz, periscopul, încălzirea în interiorul mașinilor, toba de eșapament, ștergătoarele de parbriz, scara de incendiu, fierastrăul circular, mașina de dezăpezit sunt doar câteva exemple.
Este ocazia de a ne reaminti că femeile și fetele joacă un rol esențial în comunitatea științifică și tehnologică și că participarea lor trebuie impulsionată, având în vedere că, în prezent, mai puțin de 30% dintre cercetătorii din întreaga lume sunt femei.
