Ziua Internațională a Discursului are loc în fiecare an, pe 15 martie, și celebrează discursurile și prezentările în public din toată lumea.
Ziua Internațională a Discursului („World Speech Day”) este sărbătorită din anul 2016 în peste 100 de țări de pe glob. Ziua a fost înființată de Simon Gibson în 2015, la Forumul Democrației de la Atena, în urma efortului acestuia de a construi o bază gratuită de discursuri contemporane și istorice; prin această zi se sărbătoreşte puterea discursului de a aduce comunități împreună, de a inspira, de a împărtăși idei și emoții și în cele din urmă de a transforma vieți.
Gibson a fondat această sărbătoare pe baza activităţii sale anterioare ca redactor de discursuri independent, lucrând pentru companii precum Ford, IBM, BP, Shell, NatWest, Conoco, Toshiba.
Ziua mondială a discursului (#WorldSpeechDay) a fost creată pentru a oferi o oportunitate de a împărtăşi idei noi, de a-i educa pe ceilalţi şi de a-i inspira să producă schimbări în lume. Este o manifestare globală în care cei care au avut un impact asupra comunităţilor lor îşi pot spune poveştile, îşi pot împărtăşi obiectivele şi îi pot inspira pe alţii să facă lucruri măreţe.
Munca lui Gibson pentru crearea unei baze de date gratuite de discursuri contemporane şi istorice l-a inspirat să creeze Ziua mondială a discursului, deoarece visul său era să îi ajute pe alţii să înţeleagă şi să celebreze impactul profund pe care îl au discursurile asupra lumii.
Deoarece discursurile pot juca un rol atât de important în modelarea societăţii, Gibson a stabilit această zi pentru a-i ajuta pe ceilalţi să exploreze noi idei pentru soluţii mai bune.
Mergând pe firul istoriei, primele lucrări de oratorie a provin din Grecia antică, de la Aristotel.
Conform mărturiilor antice, în urmă cu aproximativ 2300 de ani, celebrul filosof grec antic Aristotel a scris 3 reguli pentru vorbitul în public. El a definit retorica: „facultatea de a observa, în orice caz, mijloacele de persuasiune”. El a stabilit trei reguli ale acestui „mijloc de persuasiune”, care sunt reprezentate de Logos, Ethos și Pathos.
Ethos este un cuvânt grecesc care înseamnă „caracter” și care este folosit pentru a descrie credințele sau idealurile care caracterizează o comunitate, națiune sau ideologie. Grecii au folosit acest cuvânt și pentru a se referi la puterea muzicii de a influența emoțiile, morala și comportamentele. Aristotel considera că există trei categorii de ethos: phronesis – abilități utile și înțelepciune, arete – virtute, bunăvoință, eunoia – bunăvoință față de public. Ethosul nu aparține doar vorbitorului, ci și publicului.
Pathosul este legătura emoțională cu publicul, partea care adduce emoțiile publicului de aceeași parte cu oratorul.
Logosul se referă la raționamentul logic, discursul trebuie să aibă motivație și sens.
Un discurs desăvârșit cuprinde toate cele trei categorii exprimatr de Aristotel (primul profesor cunoscut de oratorie).
Astăzi, peste 100 de ţări participă în fiecare an pe 15 martie la Ziua mondială a discursului, inclusiv şcoli, universităţi, grupuri comunitare, cafenele şi cluburi de vorbitori. Ca organizaţie, Ziua mondială a discursului este formată din sute de persoane care doresc să îşi valorifice întregul potenţial inspirându-i pe ceilalţi, în special prin puterea cuvintelor.
