Ziua Internațională a Pădurilor din acest an își propune, cu accent pe schimbările climatice, să evidențieze modul în care susținerea pădurilor sănătoase și combaterea schimbărilor climatice merg mână în mână.
Ziua Internațională a Pădurilor este sărbătorită pe 21 martie. Decizia a fost proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 și sărbătorită pentru prima data în anul următor. cu intenția conștientizării rolului vital pe care îl joacă pădurile pentru protecția biodiversității, conservării și dezvoltării durabile a tuturor habitatelor forestiere și nu în ultimul rând, importanța pe care o are natura în viața noastră.
Tema pentru Ziua Internațională a Pădurilor 2024 este „Pădurile și inovația”. Această temă subliniază relația crucială dintre păduri și inovație, subliniind rolurile reciproce ale acestora în modelarea unei lumi mai bune și totodată soluții pentru o lume mai bună.
Iată câteva puncte cheie:
Monitorizarea pădurilor și tehnologia: Inovația și tehnologia au revoluționat monitorizarea pădurilor. Țările urmăresc și raportează acum pădurile lor mai eficient. Prin monitorizarea transparentă și inovatoare a pădurilor, un total de 13,7 miliarde de tone de dioxid de carbon în reducerea sau îmbunătățirea emisiilor au fost raportate la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.
Provocări și soluții: Lupta împotriva defrișărilor necesită noi progrese tehnologice. Cu aproximativ 10 milioane de hectare pierdute anual din cauza defrișărilor și aproximativ 70 de milioane de hectare afectate de incendii, inovațiile sunt esențiale pentru sistemele de avertizare timpurie, producția durabilă de mărfuri și abilitarea popoarelor indigene prin cartografierea terenurilor și accesul la finanțare climatică.
Restaurarea ecosistemelor: Eforturile de reîmpădurire și refacerea ecosistemelor pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice și la creșterea securității alimentare. Produsele durabile din lemn depășesc, de asemenea, limitele a ceea ce este posibil.
Pădurile virgine de fagi însumează în România 24000 de hectare și au fost înscise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.
Comitetul Parimoniului Mondial UNESCO a adoptat la Cracovia, înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietății “Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”. Au fost astfel înscrise în lista patrimoniului mondial o selecție din cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei.
Este un eveniment istoric pentru silvicultura românească, iar pădurile virgine devin al doilea sit natural Unesco din România. Până în prezent, din categoria valorilor naturale, la noi în țară exista numai Rezervația Biosferei Delta Dunării ce a fost inclusă in anul 1991 în această listă. (https://romaniasalbatica.ro/ro/articole/padurile-virgine-unesco)
Amintiți-vă, pădurile nu sunt doar copaci; sunt ecosisteme complicate care susțin viața pe planeta noastră. Să continuăm să-i protejăm și să-i prețuim!
