Ziua Internațională a Basmului este sărbătorită în fiecare an pe 26 februarie. Această dată a fost aleasă pentru a onora nașterea scriitorului danez Hans Christian Andersen, autorul unor basme celebre.
Ziua Internațională a Basmului a fost stabilită pentru a promova valorile culturale și educaționale ale basmelor. Aceasta își propune să aducă în prim-plan importanța acestor povești, care au jucat un rol esențial în transmiterea tradițiilor, moravurilor și înțelepciunii de-a lungul generațiilor.
Această zi încurajează lectura și ascultarea basmelor, atât în școli, cât și în familii. Astăzi este ziua în care îi îi însoțim pe cei mici în mirifica lume a basmelor!
Basmul nu este doar o formă de divertisment, ci și o sursă de inspirație și imaginație pentru copii și adulți deopotrivă. Cu ocazia Zilei Internaționale a Basmului, se organizează diverse evenimente, precum lecturi publice, concursuri de povești, expoziții de ilustrații și ateliere creative. Scopul este de a aduce oamenii împreună și de a sărbători magia și învățăturile ascunse în basme, să intrăm în lumea prinților și prințeselor, a zânelor bune și a vrăjitoarelor rele, și a dragonilor și unicornilor. Azi ne lupt[m cu zmeii, ne răsfățăm în lumea elfilor, a gnomilor, a animalelor cu puteri supranaturale și a plantelor cu leac magic.
Potrivit specialiștilor, basmele și poveștile spuse copiilor încă de la o vârstă fragedă au un rol foarte important în dezvoltarea viitorului adult. Acțiunea narațiunii este una simplă, însă personajele sunt mai multe și au însușiri supernaturale. Elementele reale se împletesc cu cele fantastice. În basm apar obiecte și substanțe miraculoase, ființe supranaturale și animale fantastice.
Pe de altă parte, timpul și spațiul sunt imaginare, nu sunt precizate. În schimb, apar motive specifice, cum ar fi: motivul promisiunii și încălcării acesteia, motivul luptei, al drumului, al obstacolelor întâlnite de erou, motivul animalelor sau cel al victoriei. De asemenea, acțiunea basmului se petrece nu numai în lumea oamenilor, ci și pe tărâmul celălalt. Printre caracteristicile generale ale basmului se numără și finalul fericit al narațiunii.
Basmele și poveștile contribuie la dezvoltarea vocabularului, a imaginației și a abilităților sociale, aducându-și aportul, totodată, la lărgirea orizontului cultural al viitorului adult.
Cărțile pot schimba vieți, iar cele citite în copilărie au un mare impact asupra conturării personalității oricărui individ. Când citim o carte, de cele mai multe ori trăsăturile personajului principal se răsfrâng și asupra vieții noastre, făcându-ne mai pozitivi, mai încrezători în a trăi diverse experiențe.
În concluzie, lecturile copilăriei ne ajută să devenim mai inteligenți, să găsim mai rapid drumul spre succes, să argumentăm câștigător în viața de zi cu zi.
„La orice vârstă, omul este o ființă care se hrănește cu povești. De aceea, avuția povestirilor, pe care au strâns-o oamenii de pe tot globul, din casă în casă, din secol în secol, fie în vorbă, fie în scris, a depășit celelalte avuții omenești,” spunea scriitorul și filosoful indian Rabindranath Tagore.
Poveștile ne ajută căci vrem să fim aidoma personajului pozitiv, iar în povești există totdeauna o cale către un final fericit, nu contează câte obstacole întâlnește în drum eroul principal.
Ascultând poveşti, copiii cunosc şi însuşesc noţiuni noi, convingeri şi sentimente morale, se raportează la personajele pozitive şi dezaprobă comportamente negative. Peripeţiile personajelor, bunătatea îi înduioşează pe copii şi îi conving că este bine să urmeze exemplul celor buni.
În concluzie, Ziua Internațională a Basmului ne amintește să păstrăm vie tradiția poveștilor, să le împărtășim cu cei dragi și să ne bucurăm de farmecul lor atemporal. Haideți să dăruim povești copiilor și să-i aducem către „A fost odată ca niciodată căci dacă n-ar fi, nu s-ar povesti”, deoarece basmul face lumea copilăriei mai frumoasă, mai fericită și îi ajută să construiască un viitor mai optimist.
