22.3 C
București
sâmbătă, 13 aprilie, 2024
Google search engine
Alegeri 20246-9 iunie, adevăratul referendum pro-european din Republica Moldova

6-9 iunie, adevăratul referendum pro-european din Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a solicitat recent parlamentului, prin intermediul unei emisiuni de televiziune, să grăbească finalizarea proiectului de lege privind votul prin corespondență.

„Cred că Parlamentul trebuie să grăbească finalizarea proiectului de lege cu votul prin corespondență, încât măcar în câteva țări să putem utiliza această modalitate de vot. Cred că ar trebui să se încerce acest vot prin corespondență în special în țările mari, unde este greu de ajuns la secțiile de vot. Astea sunt lucrurile pe care trebuie să le facă acum Guvernul și Parlamentul și înțeleg că există această discuție de ceva timp”, a spus Maia Sandu în emisiunea „Cabinetul din Umbră” din data de 29 februarie 2024.

Într-o postare pe Facebook, Cristian Hrițuc, a fost primul care a anunțat că „între Prut și Nistru se lucrează pentru introducerea votului prin corespondență la alegerile prezidențiale, care să-i aducă Maiei Sandu voturile necesare”. Potrivit expertului politic, în 2024 principala miză politică ar fi realegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și validarea referendumului inițiat de aceasta.

„Realegerea Maiei Sandu, cât și validarea referendumului sunt mizele acestui an, atât pentru Republica Moldova cât și pentru București și Bruxelles. Nici în România, nici în restul cancelariilor din Vest nu își dorește cineva ca Igor Dodon sau alt pro-rus să pună mâna pe președinție. Tocmai de aceea, nimeni nu mai judecă neapărat procesele din Republica Moldova prin cheie democratică, ci prin cheia interesului de stat, a siguranței zone și a interesului strategic”, a scris Hrițuc.

Pe de altă parte, recent, președintele Federației Ruse a afirmat în discursul său către Duma de Stat a Federației Ruse că dacă NATO se pregătește să atace Rusia, atunci consecințele vor fi mult mai tragice. Vladimir Putin a susținut că „rusofobia întunecă judecata Occidentului”, iar acest lucru ar putea declanșa un război nuclear și „nicio țară nu va mai fi în siguranță”.

Președintele rus a folosit în discursul său termenul „Novorossia”. În decembrie 2023, liderul de la Kremlin afirmase că Odesa a fost întotdeauna un oraș rusesc, iar sudul Ucrainei își dorește alipirea la Rusia.

„Populația din Donbas (Donețk, Lugansk,) și din Novorossia (n.r. – Odesa, Nikolaev, Herson, Zaporojie, Harkov și Dnepropetrovsk) luptă pentru libertate și ne inspiră și pe noi toți pentru a învinge și a rezolva toate problemele care apar. Occidentul, cu tendințele sale coloniale, vrea să împiedice avansul Rusiei și să ne distrugă. Vrea să ne dividă și să ne slăbească. Dar noi facem față amenințărilor pentru că luptăm pentru patria noastră”, a sunat afirmația țarului de la Kremlin.

Discursul lui Putin a fost intens mediatizat în spațiul rus – toate canalele federale de televiziune l-au transmis în direct, iar transmisiunea a fost redifuzată inclusiv pe ecrane stradale amplasate în mari orașe din Federația Rusă.

Sunt propagandistice mesajele lui Putin? Desigur, ele sunt făcute pentru creșterea încrederii cetățeanului rus în țara în care locuiește – Rusia. Putin îmbină jumătăți de adevăr cu interpretările Federației Ruse asupra istoriei, același interpretări ce nu coincid cu cele ale Uniunii Europene. Tot așa cum interpretările românești asupra istoriei nu au coincis cu cele ale Uniunii Sovietice ori nu coincid în totalitate cu viziunea Bruxellesului față de cele petrecute în sud-estul continentului european.

Președintele rus afirmă că „rusofobia întunecă judecata Occidentului”. În contextul în care, între Prut și Nistru, potrivit lui Cristian Hrițuc, procesele democratice și legile electorale pot fi încălcate, iar reprezentanții Uniunii Europene închid ochii la derapajele de la democrație executate de decidentul politic de la Chișinău, afirmația lui Putin capătă o doză ridicată de veridicitate.

Graba cu care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, solicită Parlamentului Republicii Moldova urgentarea adoptării în lectură finală a proiectului de lege cu privire la votul prin corespondență este un semnal important pentru percepțiile de politică externă la adresa Republicii Moldova.

Rămân la ideea potrivit căreia rezultatul alegerilor europarlamentare din acest an vor pune pauză la politicile de extindere ale Uniunii Europene. Cel mai probabil, votul cetățenilor europeni va fi unul mai degrabă anti-globalist.

Testul de europenitate pe care vrea să îl impună președinta Republicii Moldova, și cu ajutorul votului prin corespondență, este unul care forțează democrația participativă. Există temeri că votul prin corespondență ar putea fi fraudat.

Nu știu dacă judecătorii Curții Constituționale din Republica Moldova vor aproba sau nu suprapunerea alegerilor prezidențiale cu referendumul pro-Uniunea Europeană. Judecătorii urmează să decidă asupra constituționalității legii aprobate de majoritatea PAS, formațiune politică condusă de facto de Maia Sandu.

Adevăratul test de europenitate pe care îl vor avea locuitorii Republicii Moldova se va consuma între 6 și 9 iunie 2024, data alegerilor europarlamentare. La această dată, românii cu domiciliul între Prut și Nistru, alături de cetățenii altor 26 de state vor fi așteptați la urne pentru a delega reprezentanții lor în Parlamentul European.

Participarea ridicată a cetățenilor români cu domiciliul între Prut și Nistru la europarlamentare va fi adevăratul  referendum de susținere a vectorului pro-european.

Victor Nichituş
Victor Nichituşhttp://canal33.ro
Corespondentul Canal 33 in Republica Moldova, Victor Nichituș, jurnalist moldovean, observator incomod al vieții politice dintre Prut și Nistru vreme de 30 de ani, este citit atât de oficialii şi cât şi de opozanţii momentului, pentru comparaţiile surprinzătoare, nuanţele care scapă altora şi mesajele, ingenios inserate în documentatele sale note și observații.
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments