Anunțul făcut marți, 12 martie, de președintele României, care și-a anunțat candidatura la șefia NATO continuă să facă valuri în mass-media din Europa și mai puțin peste ocean. Marile agenții de știri apreciază drept minime șansele lui Klaus Iohannis de a-i succede lui Jens Stoltenberg, favorit fiind premierul în funcție al Olandei, Mark Rutte.
Agenția Reuters comentează că președintele Klaus Iohannis a decis să candideze la șefia Alianței, „o poziție pentru care mai multe state membre și-au manifestat sprijinul față de premierul olandez Mark Rutte”. Mai exact, „În luna februarie, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania l-au susținut pe pe Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, fapt ce ce l-a pus pe acesta într-o poziție puternică, cu șanse de a fi ales la șefia alianței transatlantice. Cu toate acestea, marți (12 martie, nota red.) Iohannis a spus că va candida și el pentru acest post, pe motiv că țările est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în funcțiile de conducere ale Alianței”, notează cei de la Reuters.
Premierul olandez este văzut ca favorit, notează și AFP. Aceeași agenție de știri își nuanțează, însă, poziția, spunând și că România își poate valorifica eforturile depuse în ultimii doi ani pentru modernizarea apărării și a dobândit o importanță strategică de la începutul războiului din Ucraina.
Agenția de știri spaniolă EFE spune că, dacă președintele României va ajunge secretarul general al NATO, aceasta va marca „o etapă istorică”, fiind primul est-european care să ocupe cea mai înaltă funcție în NATO. Mark Rutte are sprijinul marilor puteri – Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Franţa, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor acestuia la adresa guvernului de la Budapesta. Şi alte ţări, precum Bulgaria, Turcia şi chiar România, au respins candidatura premierului olandez, mai precizează redactorii de la agenţia spaniolă EFE, care notează şi că România, alături de alţi parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de agresiunea rusă în Ucraina.
Anunțarea candidaturii lui Klaus Iohannis confirmă zvonurile apărute privind intențiile sale după ce își va încheia mandatul de președinte, observă și agenția de știri germană DPA.
România, care se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova, a dobândit o importanţă strategică sporită de la începutul războiului, comentează agenţia France Presse. Totuşi, premierul olandez, care, de asemenea, se retrage din politica naţională, este văzut ca favorit, mai scrie agenţia franceză de ştiri.
Citând surse diplomatice, cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung susține că gestul a fost întâmpinat cu „încruntări” în cercuri largi ale Alianţei.
„Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru”, ar fi declarat un diplomat pentru publicația germană.
În presa internațională, faptul că Olanda nu alocă 2% din PIB pentru apărare este văzut drept un atu extrem de important al președintelui Iohannis în fața premierului olandez Mark Rutte.
De menționat că Secretarul general al NATO trebuie să obțină votul favorabil al tuturor celor 32 de state care compun alianța, practic trebuie să existe un consens asupra persoanei care urmează să conducă Alianța pentru următorii patru ani, după data de 1 octombrie 2024, atunci când îi expiră mandatul lui Jens Stoltenberg. Un singur vot împotrivă poate împotmoli alegerile.
