Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat recent într-o conferință de presă că statul român ar putea cumpăra „Rețele Electrice de Distribuție Nord” din Republica Moldova. Marcel Ciolacu a precizat că statul român produce mai multă energie electrică decât consumă și nu dispune de spații de stocare.
„Dacă o să ne extindem și pe zona Republicii Moldova, lucru pe care îl facem acum, poate cumpărăm Distribuție Nord, iar atunci sistemul se va echilibra”, a precizat oficialul român.
Nu este o noutate că România este interesată în privatizarea unei părți a sistemului de distribuție electrică dintre Prut și Nistru. Încă din august 2023, ministrul Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov, a anunțat că există companii străine, inclusiv din România, interesate să investească în sistemului moldovenesc de distribuție al energiei electrice.
Premierul Marcel Ciolacu a procedat corect atunci când, de la București, a anunțat că România este interesată să achiziționeze „Rețele Electrice de Distribuție Nord” din Republica Moldova.
Companii strategice românești au participat de-a lungul vremii, la procesele de privatizare a unor întreprinderi strategice din Republica Moldova. Constat că, din varii pricini, succesul nu a fost de partea companiilor românești. În fapt, nici o companie românească nu a ajuns să câștige licitațiile de cumpărare a unor active din Republica Moldova.
Exemplul companiei românești care a participat la licitația de construcție a liniei electrice aeriene cu o capacitate de 400 kV care leagă România de Republica Moldova este unul care întărește regula potrivit căreia investițiile românești trec greu Prutul.
Chiar dacă potrivit Memorandumului interconectării energetice semnat în anul 2015 de către România și Republica Moldova, era prevăzută construcția, până în 2019, a unei linii de înaltă pe traseul Isaccea-Vulcănești-Chișinău, pilonii acesteia nu sunt ridicați de către o companie românească. Autoritățile de la Chișinău au preferat o alta, din India, KEC International Ltd.
Istoria contemporană a relațiilor dintre România și Republica Moldova este caracterizată de faptul că Bucureștiul a avut o politică de deplină deschidere şi transparenţă faţă de autoritățile de la Chișinău și a acţionat de fiecare dată cu deplină sinceritate, iar ajutorul acordat a fost unul necondiţionat. Între timp, s-a dovedit că aceste politici au fost înțelese eronat de către politicienii de la Chișinău.
Precizarea făcută de premierul României, potrivit căreia statul român vrea să participe la procesul de privatizare a rețelelor de distribuție de energie electrică din nordul Republicii Moldova, este una necesară și practică. Din multă dragoste față de Basarabia, vreme îndelungată statul român a făcut filantropie. Prin afirmația făcută de Marcel Ciolacu, Bucureștiul oficial susține că are un plan și vrea să fie luat în serios.
Repet, în ciuda multiplelor ajutoare nerambursabile acordate de autoritățile române de-alungul timpului, nici o întreprindere strategică a statului moldovean, scoasă la privatizare de autorităție moldovene, nu a intrat în posesia vreunei întreprinderi cu capital majoritar românesc.
Sugestia făcută de premierul României a fost auzită la Chișinău. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a salutat această intenție.
„Guvernul Republicii Moldova este în căutare de investitori strategici pentru această întreprindere și salutăm interesul părții române. România este țară membră a Uniunii Europene, are o experiență avansată în implementarea normelor europene în gestionarea sectorului electroenergetic. Noi deja avem o colaborare strânsă cu România și ne propunem să devenim parte a pieței energetice a Uniunii Europene către 2029, înainte de a deveni stat membru al UE, prin cuplarea piețelor de energie din Republica Moldova și România”, a spus Victor Parlicov.
Vom vedea dacă o companie din România va avea sau nu succes la viitoarea privatizare.
Închei acest text cu o afirmație statistică: circa 70 la sută din exporturile moldovenești au ca destinație țări membre ale Uniunii Europene. Iar România este principala țară de destinație cu o cotă de 32,1 la sută din totalul exporturilor Republicii Moldova în UE.
La fel, pentru România, Republica Moldova reprezintă a treia piață extracomunitară de desfacere a produselor românești.
Concluzia este la suprafață – interconectarea energetică și rutieră a celor două state ar trebui făcută mai rapid, nu la pas domol, ca în prezent.
