Ziua Mondială a Sănătății Mentale are ca scop eliminarea stigmatului asociat cu bolile mintale și îmbunătățirea accesului la tratament. Promovarea sănătății mintale nu se referă doar la tratament, ci și la prevenție, la educare și la crearea unor medii de sprijin în care oamenii se simt confortabil să vorbească despre ceea ce experimentează.
Marcată anual pe 10 octombrie, Ziua Mondială a Sănătății Mentale atrage atenția asupra sănătății psihice la nivel global. Această zi a fost inițiată în 1992 de World Federation for Mental Health (WFMH) pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la problemele de sănătate mentală, a încuraja discuțiile deschise și a promova sprijinul pentru persoanele afectate de diverse tulburări psihice.
De-a lungul anilor, evenimentele din această zi au încercat să aducă în prim-plan subiecte precum depresia, anxietatea, schizofrenia și tulburările legate de consumul de substanțe interzise. Aproximativ 1 din 8 persoane la nivel global trăiesc cu o formă de tulburare psihică, ceea ce face ca sănătatea mintală să fie una dintre cele mai mari provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.
În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătății Mentale are o temă specifică. În 2024, tema este „Sănătatea mentală este o prioritate pentru toți”. Aceasta îndeamnă guvernele, organizațiile de sănătate și comunitățile să prioritizeze sănătatea mintală la toate nivelurile societății. Campaniile subliniază importanța accesului la servicii de sănătate mintală și a sprijinului social, promovând integrarea sănătății mintale în politicile publice.
„Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), obiectivul general al Zilei mondiale a sănătăţii mintale este de a creşte gradul de conştientizare a problemelor de sănătate mintală din întreaga lume şi de a mobiliza eforturile în sprijinul sănătăţii mintale. Cu prilejul Zilei mondiale a sănătăţii mintale 2024, OMS colaborează cu partenerii pentru a evidenţia legătura vitală dintre sănătatea mintală şi muncă. Mediile de lucru sigure şi sănătoase pot acţiona ca un factor de protecţie pentru sănătatea mintală. Condiţiile nesănătoase, inclusiv stigmatizarea, discriminarea şi expunerea la riscuri precum hărţuirea şi alte condiţii proaste de muncă, pot prezenta riscuri semnificative, afectând sănătatea mintală, calitatea generală a vieţii şi, în consecinţă, participarea sau productivitatea la locul de muncă.” (Agerpress)
problemele mentale afectează peste 970 de milioane de oameni la nivel global, iar în multe țări, accesul la tratament este limitat. În special în zonele rurale și în regiunile sărace, resursele pentru sănătatea mentală sunt deficitare, ceea ce contribuie la agravarea situației. Mai mult, pandemia COVID-19 a amplificat problemele de sănătate mintală, ducând la o creștere semnificativă a cazurilor de depresie și anxietate.
Prevenirea problemelor de sănătate mintală implică educația publicului și creșterea conștientizării asupra factorilor de risc, cum ar fi stresul, traumele, discriminarea și excluderea socială. O bună sănătate mintală nu înseamnă doar absența bolilor, ci și o stare de bine emoțional și psihologic.
Combaterea stigmatizării este un aspect esențial al prevenirii problemelor de sănătate mintală. Mulți oameni nu caută ajutor din cauza temerii de a fi judecați sau excluși din societate. Prin educație și campanii de informare, se poate schimba atitudinea generală față de aceste afecțiuni.
În multe regiuni ale lumii, resursele pentru sănătatea mintală sunt insuficiente. Cu toate acestea, tehnologia a permis dezvoltarea unor resurse digitale, cum ar fi telemedicina și aplicațiile mobile pentru sănătatea mintală, care oferă sprijin imediat persoanelor care au nevoie.
Campaniile din cadrul Zilei Mondiale a Sănătății Mentale îndeamnă guvernele să crească investițiile în servicii de sănătate mintală și să implementeze programe de prevenire și de intervenție timpurie pentru a reduce impactul negativ al acestor afecțiuni asupra societății.
