11 organizații neguvernamentale și USR reclamă adoptarea „pe șest” a ordonanței care modifică regulile pentru organizarea alegerilor prezidențiale, poreclită deja pe rețelele de socializare„Ordonanța Mucles”. Guvernul este acuzat că a adoptat respectiva OUG pe repede-înainte, fără a pune proiectul în dezbatere publică, așa cum prevede legea.
Ordonanța de urgență privind organizarea alegerilor prezidențiale în 2025 ar fi trebuit pusă în transparență decizională și adoptată numai după o dezbatere cu societatea civilă, spun cei de la USR. Proiectul nu a fost însă publicat în transparență nici pe site-ul Guvernului, nici pe cel al MAI sau al AEP, însă OUG a fost adoptată în cadrul ședinței de guvern de ieri, 16 ianuarie.
„USR cere guvernului Ciolacu 2 să respecte legea, mai ales în contextul tensionat din societate generat de decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională obligă Executivul să publice proiectul ordonanței de urgență și să-l supună dezbaterii publice înainte de adoptare (ceea ce nu s-a întâmplat, nota red.).
În plus, Toni Greblă trebuie demis de la conducerea Autorității Electorale Permanente înainte de organizarea de noi alegeri. Președintele AEP a fost prins la grătare cu extremiștii și există dovezi clare că, în paza dumnealui, campaniile pe social media finanțate de PNL au ajuns să promoveze un candidat extremist, iar filialele PSD au mutat voturi către candidații extremiști”, se spune într-un comunicat al USR.
În același context, 11 organizații neguvernamentale reclamă adoptarea netransparentă a Ordonanței care pune botniță celor care postează pe rețelele sociale materiale cu iz politic.
„Elaborarea și discutarea netransparentă și fără consultarea actorilor cheie a unor reguli fundamentale legate de organizarea alegerilor din luna mai este de neacceptat. Proiectul nu a fost pus în dezbatere publică și nici nu a ajuns pe masa Consiliului Economic și Social. Reamintim că, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, etapa consultării publice este obligatorie și premergătoare traseului instituțional”, se spune într-un comunicat de presă comun al celor 11 ONG-uri.
Iată cum sună o parte din OUG adoptată ieri la guvern:
„Pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, actorii politici asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații:
– o indicație că este vorba de un material publicitar politic;
– identitatea sponsorului materialului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail și, dacă este publică, adresa poştală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta își are sediul;
– după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare;
– o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau a unei promovării electorale plătite.
Aceste dispoziții se aplică și pentru orice promovare, distribuire, postare sau editare a unor materiale publicitate politice pe platforme online, platforme online foarte mari, motoare de căutare online sau alte rețele de socializare. Detalierea modului de promovare, distribuire, postare sau editarea materialelor publicitare politice se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente și se vor regăsi în Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.
Încălcarea dispozițiilor constituie contravenție, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei”.
Formulările din Ordonanța adoptată ieri pe neașteptate la Guvern sunt neclare și interpretabile, spun reprezentanții celor 11 ONG.
„De exemplu, art. 15, în forma apărută în mass-media, pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o rețea socială, făcută de o persoană privată, sau o poză personală cu candidatul favorit. Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, așa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică.
Legislația privind campania online este deja complexă și restrictivă pe alocuri. Este crucial ca reglementarea comunicării în timpul campaniei electorale să nu aducă atingere libertății de exprimare a cetățenilor obișnuiți care se exprima pe rețelele sociale. O definiție atât de largă a publicității politice în art. 15 reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare deoarece impune norme restrictive privind conținutul care nu ar trebui să intre în sfera publicității politice. De aceea, acest articol trebuie modificat”, reclamă cele 11 ONG-uri.
În plus, premierul anunța ieri că rețelele sociale care ar favoriza un candidat, oricare ar fi acela, ar putea fi amendate cu până 5% din cifra de afaceri – „amenzile ar putea fi de miliarde de euro”, spunea Marcel Ciolacu – prevedere de tot râsul, întrucât nici X, nici Meta și cu atât mai puțin TikTok nu își au sediul pe teritoriul României.
