Fostul premier liberal Florin Cîțu a postat zilele acestea pe facebook mai multe avertismente, susținând că leul se va deprecia puternic în următoarea perioadă. De vină ar fi amânarea unor plăți pe care statul trebuia să le facă până la sfârșitul anului trecut și care au fost amânate în an electoral, România fiind din nou pe primul loc în topul țărilor europene cu cea mai mare rată a inflației.
După ce Eurostat a publicat clasamentul țărilor cu cel mai mare deficit bugetar, fostul premier liberal a venit cu mai multe avertismente, dar și explicații.
„BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere) urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%”, este predicția fostului premier.
Aceste crede că BNR nu o să aibă o altă alternativă, deși parcă ar exista totuși varianta unei corecții a dezechilibrelor prin reformele făcute de guvern.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor vin însă cu alte cifre decât cele ale finanțiștilor de la Bruxelles.
Astfel, oficialii din Ministerul Finanţelor precizează că deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naţionale „cash” a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale Eurostat a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut.
Diferența între cele două metode de calcul, cash și ESA, provine din metodologii distincte, ESA incluzând și datoriile pe care statul „a uitat” să le plătească, plus ajustările dobânzilor la termen.
„Cash poate să fie manipulat de guvern și să pară mai mic prin amânarea unor plăți. ESA ia în calcul și aceste plăți amânate!
De aceea CE, investitorii, agențiile de rating și toți care vor o analiză corectă a situației din România se uită la deficitul bugetar ESA. Și tot din aceleași motive guvernul socialist de la București vorbește DOAR despre deficit CASH”, a scris Cîțu pe facebook .
Cei de la Ministerul Finanțelor au încercat să vină cu o explicație, ceea ce nu prea le-a ieșit, însă dau asigurări că România nu va depăși anul acesta un deficit de 7%.
„Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum şi în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare (…) Chiar şi în acest context, România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi, totodată, va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar – Structural Naţional pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”, transmit reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Reamintim că președintele interimar Ilie Bolojan a declarat în ultima vreme, în repetate rânduri, că statul trebuie să facă reforme și economii pentru a evita o criză economică profundă.
