Aurul revine în forță pe scena globală a investițiilor, iar România nu face excepție. Investitorii renunță masiv la cash și își mută banii în metalul prețios, într-un context economic tensionat. Cererea internă de aur a explodat, iar trendul ar putea accelera în lunile următoare.
De ce fug bogații lumii de bani lichizi și se refugiază în aur
Într-o lume tot mai instabilă din punct de vedere economic și geopolitic, aurul își recapătă gloria pierdută. Potrivit celui mai recent raport realizat de HSBC Global Affluent Investor Snapshot 2025, investitorii cu active de peste 100.000 de dolari reduc masiv lichiditățile – până la 40% – și reconfigurează portofoliile în favoarea aurului. Procentul deținut în aur a crescut de la 5% în 2024 la 11% în 2025, o dublare spectaculoasă care semnalează o nouă realitate financiară.
Studiul realizat de gigantul bancar internațional pe 12 piețe globale arată că unul din doi investitori intenționează să includă aurul în portofoliul său în următoarele 12 luni. Mai mult, 41% optează pentru aur fizic, sub formă de lingouri și monede, în timp ce 28% explorează deja opțiuni digitale. Deși România nu figurează în raportul HSBC, efectele acestui val global se simt deja la nivel local, susține Tavex România, unul dintre cei mai mari comercianți de aur din Europa.
România intră pe harta marilor investitori în aur
Potrivit datelor oferite de Tavex România, în prima jumătate a anului 2025, cererea de aur fizic a crescut cu 56% față de aceeași perioadă din 2024. Această explozie este alimentată nu doar de investitorii mari, ci și de românii de rând, care cumpără lingouri mici, de până la 5 grame, semn că investițiile în aur nu mai sunt un lux, ci o strategie de protecție accesibilă.
„Tot mai mulți români privesc aurul ca pe o ancoră de stabilitate. Este o modalitate eficientă de a-și proteja economiile de inflație și de a-și diversifica portofoliile”, declară Victor Dima, manager la Tavex România. Într-un climat economic afectat de dezechilibre bugetare și de incertitudine fiscală, aurul devine o alegere strategică, nu doar o investiție de lux.
Interesul pentru aur este alimentat și de percepția tot mai generalizată că piața acțiunilor e deja saturată, iar randamentele sunt incerte. Deși acțiunile rămân principalul activ financiar deținut (aproximativ 45% din portofolii), investitorii mari își retrag gradual capitalul și caută active reale – iar aurul domină acest segment.
Aurul, aliatul perfect în vremuri tulburi. Ce urmează?
Regiunea Asia este lider în această „febră a aurului”, cu alocări record: în Indonezia, aurul a ajuns la 25% din portofolii, iar în Malaezia, China și India s-au înregistrat creșteri constante. Aceste cifre subliniază un adevăr esențial: aurul este considerat în continuare cea mai sigură rezervă de valoare în vremuri marcate de riscuri geopolitice și inflație galopantă.
Aurul nu are risc de contrapartidă, nu depinde de băncile centrale și este 100% lichid la nivel global. În plus, spre deosebire de criptomonede sau alte active alternative, aurul și-a păstrat puterea de cumpărare de-a lungul istoriei, chiar și în perioade de criză profundă. Este, fără îndoială, activul „de refugiu” preferat al celor care vor stabilitate pe termen lung.
„Dacă inflația se menține ridicată și economia României continuă să sufere din cauza dezechilibrelor bugetare, ne așteptăm ca și în a doua jumătate a anului cererea de aur să se mențină la niveluri înalte. Aurul este și va rămâne prima opțiune pentru cei care caută siguranță”, mai adaugă Victor Dima.
