Luni, 24 noiembrie 2025, a avut loc la Palatul Cotroceni ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Nicușor Dan. Membrii CSAT au analizat și aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, un plan ce conține mai multe puncte, inclusiv despre investițiile în industria de apărare și construirea unor autostrăzi.
În cadrul ședinței CSAT ce a avut loc luni, 24 noiembrie, au fost analizate mai multe teme, axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacității de apărare a statului și pentru creșterea rezilienței societății. A fost însă pusă în discuție și tema combaterii drogurilor, fenomen ce a luat o amploare deosebită, cu precădere în rândul adolescenților.
Principalul punct pe ordinea de zi a ședinței CSAT l-a reprezentat Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.
Pentru prima dată, Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, iar o bună parte a recomandărilor primite de la societatea civilă au fost integrate în cadrul acestuia, rezultând varianta finală, analizată de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două camere.
În cadrul ședinței, membrii Consiliului au aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării.
Un alt subiect inclus pe ordinea de zi a fost Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen care constituie un risc la adresa siguranței naționale, influențat de factori internaționali și locali.
Raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române. Au fost prezentate rezultatele operaționale obținute în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale de trafic de droguri.
De asemenea, membrii Consiliului au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”. Țara noastră a participat cu o structură națională de răspuns, formată din experți ai autorităților administrației publice centrale și ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare. Exercițiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare și luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 și art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum și pentru testarea capacității Alianței de a răspunde amenințărilor specifice războiului hibrid.
Tot ieri, membrii CSAT au analizat și Planul de investiții în industria de apărare a României, elaborat în temeiul Regulamentului SAFE, pe baza căruia va fi înaintată cererea României către Comisia Europeană în aplicarea Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare.
A fost aprobată cererea României în cadrul mecanismului SAFE. Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațiu din cadrul Comisiei Europene (DG DEFIS), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României.
În valoare totală de 16,680,055,394 de euro, aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție.
Un criteriu esențial este dezvoltarea industriei românești, prin realizarea unor investiții în capacități noi de producție, dar și prin cooptarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare și valorice europene.
Creșterea capacităților de producție din România, publice sau private, este considerată obligatorie pentru independența strategică a țării noastre și pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030. Companiile din România și noile investiții în capacități de producție în țara noastră pot contribui la dezvoltarea industriei militare europene, obiectivul programului SAFE.
Urmează ca întreg planul prevăzut în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 să fie dezbătut și aprobat în ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului.
