5.9 C
București
sâmbătă, 14 noiembrie, 2026
spot_img
StiriInternAnchetă pentru deturnare de fonduri la Liberty Galați. Procurorii estimează un prejudiciu...

Anchetă pentru deturnare de fonduri la Liberty Galați. Procurorii estimează un prejudiciu de 300 de milioane de euro

- Advertisement -

Operațiunea Jupiter 4 – ziua a cincea: Investigație a procurorilor de la Parchetul General privind suspiciuni de tranzacții cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO₂ , folosite ca instrument de delapidare și de optimizare fiscală ilicită la combinatul siderurgic Liberty Galați. Sunt efectuate șapte percheziţii domiciliare pe raza județelor Galați, Ilfov și a municipiului București, dar și la sediul firmei.

Indiano-britanicul Sanjeev Gupta nu duce lipsă de oferte pentru combinatul siderurgic de la Galați

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au descins astăzi, 7 noiembrie, la combinatul siderurgic de la Galați, exact în perioada în care în presă se vehiculează ideea că mai multe companii din străinătate sunt interesate să preia afacerea.

Ancheta procurorilor survine celei efectuată de Corpul de control al premierului, care a verificat în urmă cu o lună modul în care au fost folosiți banii acordați de Exim Bank, bancă de stat, firmei care deține combinatul siderurgic.

În urmă cu doi ani, Exim Bank a creditat Liberty Galați cu un împrumut de 142 de milioane de euro, bani destinați reluării producției. Finanțarea a fost garantată de stat printr-o schemă specială aprobată în 2023 pentru firmele afectate de războiul din Ucraina.

Din acești bani, Liberty Galați a funcționat până la mijlocul anului trecut, grație singurului furnal funcțional, cel cu numărul 5, dar nu a reușit să atingă nivelul minim de producție stabilit pentru a-și acoperi din datorii.

După un an, pe 11 decembrie 2024, Exim Banca Românească aprobă un nou credit, de aproximativ 150 de milioane de euro, de această dată pentru Liberty Tubular Products Galați S.A., o companie aflată pe aceeași platformă industrială și deținută aproape integral (99,99%) de Liberty Galați.

S-a încercat reluarea activității abia în vara acestui an, deși era programată pentru ianuarie 2025, dar s-a renunțat după doar câteva zile. În prezent Liberty Galați se află în concordat preventiv (din martie 2025), la fel ca și Liberty Tubular (din august 2025), iar majoritatea celor peste 3.000 de angajați au intrat în șomaj tehnic din luna septembrie.

Suspiciunile procurorilor

Conform unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate până în prezent ar reieși că „persoanele cu funcții de conducere din cadrul societății comerciale (Liberty Galați, nota red.) au acționat în vederea delapidării acesteia prin intermediul unor entitați afiliate înregistrate în alte jurisdicții, acestea din urmă fiind implicate și în crearea unor circuite evazioniste, în acest sens fiind folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri sau prestări servicii care nu au avut la bază operaţiuni reale, precum și contracte de împrumut fictive”.

Conform anchetatorilor, au fost folosite mai multe acțiuni complexe pentru comiterea infracţiunilor de delapidare şi de evaziune fiscală.

  1.  Tranzacționarea unui volum mare de certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO₂

În perioada 2019–2022, societatea (Liberty Galați, denumită în continuare X, nota red.)  a derulat mai multe tranzacții majore de vânzare și achiziție a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră CO₂. Fondurile inițial alocate pentru achiziția acestor certificate, cu un scop operațional clar, au fost redirecționate către entități afiliate, fără niciun beneficiu economic pentru societatea românească.

În vederea materializării acestor demersuri, doua persoane, în calitate de membri ai consiliului de administrație al  societății  X,  au aprobat vânzarea către două entități între care GAZPROM RUSIA a aproximativ 5,755 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO2, valoarea totală a tranzacției fiind de 137.552.250 euro, la un preț mediu de 23,90 euro/certificat.

Ulterior, în cursul anului 2020, cei în cauză, au procedat la transferarea sumelor de bani în conturile ”societății mamă”, folosind drept vehicule financiare mai multe subsidiare deținute de una dintre persoanele menționate anterior prin intermediul unei societăți din Singapore.

În acest context, la data de 01.03.2021, societatea X  înregistra un deficit de aproximativ 3 milioane de certificate, situație de natură a conduce la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor legale instituite de art. 8 litera e din HG nr. 780/14.06.2006 .

Dat fiind că societatea X avea obligația depunerii la Registrul Național a unui volum de certificate de emisii echivalent producției din anul 2020, în cursul anului 2021, societatea a achiziționat 1 milion de certificate de emisii din portofoliul unei alte societăți din grup cu sediul în Cehia, la un preț mediu de 47,8 euro/certificat, suma aferentă tranzacției, de peste 48.000.000 euro, fiind achitată din conturile curente ale societății X.

De asemenea, s-a procedat la achiziția unui număr de aproximativ 2 milioane certificate de la GAZPROM RUSIA, la un preț mediu de 48 euro/certificat, valoarea totală fiind de aproximativ 107.000.000 euro, din care 17.000.000 euro au reprezentat dobânzi/comisioane/beneficii achitate din fondurile curente ale societății X, restul sumei de aproximativ 90.000.000 euro urmând a fi rambursată la momentul încasării certificatelor de emisii aferente anului 2021.

În acest mod, resursele financiare retrase din patrimonial societății X și utilizate în interes propriu/de grup au fost în cuantum de aproximativ 154.000.000 euro la care se pot adăuga și sumele aferente contravalorii certificatelor de emisii pentru anul 2021.

În concluzie, tranzacțiile cu certificate CO₂ nu au avut ca scop atingerea obiectivelor economice legitime ale societății, ci au fost folosite ca instrument de delapidare și de optimizare fiscală ilicită, transferând resurse financiare în beneficiul entităților afiliate și al acționarilor, în detrimentul patrimoniului și stabilității financiare a X.

  •  Încheierea de contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente

Examinarea fluxurilor financiare arată transferuri semnificative, estimate la peste 137 milioane euro, către entități afiliate din Europa.

S-au identificat situații în care fondurile destinate investițiilor industriale au fost deturnate pentru acoperirea plăților către persoane juridice afiliate, fără o justificare operațională.

  • Încheierea de contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri, în vederea delapidării patrimoniului societății X

Între X și entități juridice nerezidente, controlate de aceleași persoane fizice, au fost identificate o serie de operațiuni financiare transfrontaliere, ale căror caracteristici, coroborate cu circumstanțele în care au avut loc și scopul urmărit, pot conduce la ipoteza că fondurile rulate prin conturile din România ale societății, ar putea proveni din posibile activități infracționale (evaziune fiscală, fraudă, ”utilizarea abuzivă a activelor corporale”, ”manipulare a bilanțului”, spălare a banilor).

Un exemplu în acest sens îl constituie plățile, totalizând 16.984.201 euro, efectuate între 2020–2022 către o societate nerezidentă,  pentru servicii  fictive de management și consultanță.

Un alt exemplu îl reprezintă transferurile operate în perioada 2022 – 2023 către o societate rezidentă în Singapore, în valoare totală de aproximativ 40.000.000 dolari. Probatoriul administrat indică suspiciuni că plățile nu au avut un conținut economic real, iar reprezentanții societății X au acţionat în vederea delapidării patrimoniului acestei societăți prin intermediul persoanei juridice rezidente în Singapore, aceasta fiind utilizată și pentru crearea unui circuit evazionist, sens în care au fost folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri care nu au avut la bază operaţiuni reale”.

Procurorii susțin că acționând în modalitățile prezentate mai sus, „în perioada 2019 – 2023, resurse financiare și materiale ale societății în cauză, estimate la aproximativ 300 de milioane de euro au făcut obiectul unor multiple tranzacții intra-grup în baza unor justificări fictive, fapt ce a determinat atât prejudicierea acestei persoane juridice, cât și a bugetului consolidat al statului”.

În ultima lună în presă au fost vehiculate numele mai multor companii interesate să preia combinatul de la Galați de la deținătorul grupului de firme Liberty, indiano-britanicul Sanjeev Gupta.

Ar fi vorba atât de un om de afaceri din România, Dorin Umbrărescu ( specializat în construcția de autostrăzi), de magnatul din Ucraina Rinat Ahmetov, o companie din Turcia, Kayseri Metal Center, dar și de Steel Mont, controlată de un alt industriaș indian, Rajesh Saraiya.

Deocamdată Liberty Galația are datorii ce se cifrează la un miliard de euro, din care jumătate către statul român: 300 de milioane de euro către Exim Bank și 200 de milioane către ANAF.

- Advertisement -
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments

LIVE