Luna mai este luna florilor prilej de sărbătoare în toată țara, care este plină de culoare și de-o mireasma încântătoare! Avem însă un rege al gradinilor de primăvară. Îi sunt dedicate festivaluri şi petreceri câmpenesti iar începând cu anul 2015, pe data de 15 mai îl sărbătorim si ne bucurăm de Ziua Bujorului Românesc.
“Bujorul, ca emblemă florală poate să vorbească simbolic despre România și despre români, mai bine decât o facem noi prin cuvinte: este o floare ancestrală care a înfruntat vremurile cu stoicism, este frumoasă, bogată, puternică și majestuasa, reprezintă în conștiința românilor sănătatea, tinerețea și vigoarea, este simbolul mândriei, devotamentului și curajului și vorbește despre infinita putere a dragostei și sacrificiului. “
ne spune Cristina Turnagiu Dragna, inițiatoarea Zilei Bujorului Românesc și a comunității Bujorul Românesc
Da,da! În cazul în care nu știați încă, în luna mai a anului 2015 a luat ființă – la inițiativa Cristinei Turnagiu Dragna și a Andreei Tănăsescu – Comunitatea Bujorul Românesc – care a avut scopul de a susține studiile și propunerile mediului academic românesc ce a inițiat demersul de a declara Bujorul Floare Națională și Emblemă florală a României, demers lansat cu 2 ani înainte, în luna iunie 2013. Propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul român, floarea naţională a României are peste 110 pagini de argumente pentru alegerea bujorului drept emblemă florală națională.
Initiatoarele comunității Bujorului Românesc au mediatizat intens inițiativa în toate mediile (radio, reviste, tv, social media, reviste online) și au creat o strategie de popularizare a demersului. Rezultatelele nu au întârziat să apară – astfel că noi, toți românii, ne putem bucura cu mândire în fiecare an, cu Ziua Bujorului Românesc. În timp ce comunitatea Bujorului Românesc reunește astăzi peste 12.500 de membri și este în continuă creștere.
10 argumente pentru care bujorul românesc merită să fie declarat emblemă florală națională:
- În ţara noastră cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental – în rezervaţii protejate de lege (Zau de Câmpie – Mureș, Stoicănesti – Olt, Troianu- Teleorman, Plenița – Dolj, Comana – Giurgiu), izolat în pădurile din Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel, Baia) și insular în Munţii Măcinului;
- Pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi alte 3 specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, cu peste 130 de varietăți identificate până în present.
- Bujorii din speciile Paeonia Peregrina (de pădure) și Paeonia Tenuifolia (de stepă) se află pe Lista Roșie a plantelor superioare (flora spontană endemică rară, vulnerabilă sau pe cale de dispariție) a Institutului de Biologie.
- Florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate în grădinile și curțile românilor pentru frumusețea și bogăția florilor, pentru mirosul încântător, pentru decorarea interioarelor sau în scop medicinal.
- Bujorul este des întâlnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului român, pe întreg teritoriul său istoric, în muzica, poezia, literatura, pictura, artele decorative, designul și arhitectura poporului român, în toate asocierile bujorul semnificând frumusețea, sănătatea, vigoarea, tinerețea sau sfiala.
- În cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe și diferite zone ale ţării, pe întreg teritoriul României.
- Tema bujorului este larg răspândită între semnele decorative sau reproduse pe covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte aparținând culturii tradiționale sau de artizanat, fapt ce dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional din cele mai îndepărtate timpuri.
- Frumuseţea florilor de bujor și însemnătatea acordată acestuia de către poporul român face ca bujorul să fie una dintre cele mai apreciate și dorite flori pentru a fi prezente alături de tânăra familie în ziua nunții și pentru realizarea buchetelor de mireasă şi a altor tipuri de aranjamente florale deosebite.
- Aceeași frumusețe, dar și semnificația dată de cultura populară bujorului (frumusețe, sănătate, vigoare, dragoste, împlinire) face ca la baia de după botezul nou născuților să fie folosite petale de bujori pentru a transmite către copil toate calitățile plantei și florii de bujor.
- Purpuriul inedit pe care varietatea Paeonia Peregrina o are este asociat în tradiția și cultură românească în special cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele. De aceea Bujorul românesc a fost adoptat ca simbol de către Ministerul Apărării pentru a comemora pe 29 aprilie și pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor precum și pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României.