Poate v-ați întrebat ce mai fac foștii grei din politică, alde Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, Liviu Dragnea, sau chiar Ion Iliescu. Ei bine, dacă aveți această curiozitate încercați să accesați paginile acestora de facebook și veți afla: nu mai fac nimic.
Nu cu mult timp în urmă erau nelipsiți de pe ecranele televizoarelor. Îi vedeam peste tot, îi auzeam peste tot, ne invadau, pur și simplu, intimitatea, cu mesajele lor populiste și promisiuni rămase la stadiul de angajamente electorale.
Acum s-au cumințit. Voturile celor care au încercat să schimbe ceva i-au trimis la pensie, pe unii chiar anticipat. Este drept, niște pensii babane, dar tot trași pe dreapta se cheamă că sunt.
Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, de exemplu. Fost premier, în perioada 28 decembrie 2004-22 decembrie 2008, fost președinte al Senatului între anii 2014-2019, fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) din 2005 până în 2009. După cum observați, cuvântul de ordine este „fost”. A încercat o invenție politică, numită ALDE, adică Partidul Alianța Liberalilor și Democraților. Această formațiune politică a fost înființată inițial prin fuziunea Partidului Liberal Reformator (PLR, condus de Tăriceanu) cu Partidul Conservator (PC). Partidul a avut o orientare politică declarată de centru-dreapta, cu doctrină liberală și a fost condus de cel care a avut ideea, Călin Popescu-Tăriceanu.
Înainte de alegerile din 2020, partidul lui Tăriceanu a intenționat să fuzioneze cu PRO România lui Victor Ponta, formând așa-zisul partid PRO România Social Liberal. Afacerea a picat în ianuarie 2021, după eșecul de la alegerile din 2020. Acum se încearcă o nouă schemă pentru resuscitarea ALDE, o fuziune cu PNL, dar fără Popescu-Tăriceanu, care nu mai are nici măcar statutul de membru al partidului pe care l-a înființat. ALDE are în prezent trei copreședinți: Varujan Vosganian, Mohammad Murad și Mircea Minea.
Trecut pe linie moartă în viața politică, fostul premier nu și-a mai dat interesul să ne lumineze cu gândurile și ideile sale. Ultimele trei postări pe facebook ale lui Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, unele neutre din punct de vedere politic, datează din 1 ianuarie 2022, 8 aprilie 2023, respectiv 13 iunie 2023.
Liviu Nicolae Dragnea, poate cel mai abil președinte de partid din istoria postdecembristă, bun prieten al lui Călin popescu Tăriceanu, alături de care a tras ani buni sforile în Guvernul României.
Dragnea a fost, pe rând, prefect al județului Teleorman (1996-200), președinte al Consiliului Județean, tot la Teleorman (2000-2012) și președinte al Camerei Deputaților în perioada 2016-2019.
În 20 aprilie 2013, Liviu Dragnea este ales în funcția de președinte executiv al PSD, poziție special înființată cu doar o zi înainte. Ulterior, în data de 22 iulie 2015 a fost ales președinte interimar al PSD în locul lui Victor Ponta, nevoit să facă un pas înapoi după scandalul tragediei de la “Colectiv”. Dragnea și-a văzut visul cu ochii în 12 octombrie 2015, atunci când a fost ales în funcția de președinte al PSD, cu 97% dintre voturi.
Sforar abil, din poziția de lider al celui mai mare partid din România, Dragnea a început treptat să controleze cam toate instituțiile de forță din România, sau măcar asta a încercat. Nu i-a ieșit cu celebra OUG 13, votată noaptea, ca hoții, prin care se punea botniță luptei anticorupție, ordonanță susținută și de ALDE-Tăriceanu.
Ulterior justiția s-a răzbunat. Liviu Dragnea s-a ales cu două condamnări la închisoare, din care una cu executare.
Astfel, pe 27 mai 2019 Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, în procesul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman.
După ce a fost eliberat din penitenciar, fostul lider PSD a încercat să lanseze o formațiune politică pe care să o conducă din umbră, însă acțiunea nu i-a reușit, așa încât a trecut la cratiță și s-a apucat să ne arate cum se gătește românește, lansând pe youtube canalul culinar “Bucătăria de acasă cu Liviu Dragnea”.
George Crin Laurențiu Antonescu, a fost președintele Partidului Național Liberal din 2009 până în 2014 și președinte al Senatului României între anii 2012-2014. După ce a candidat din partea PNL la alegerile prezidențiale din 2009, clasându-se pe locul al treilea în preferințele electoratului, chiar a ajuns președinte, este drept, interimar, în perioada 10 iulie 2012 – 31 august 2012, pe durata suspendării din funcție a lui Traian Băsescu.
Alături de Victor Ponta, Antonescu a fost creatorul primei alianțe PSD-PNL, așa-numita Uniune Social Liberală (USL), în februarie 2011.
Dealtfel, Victor Ponta și Crin Antonescu au devenit copreședinți ai USL, scopul declarat al alianței fiind îndepărtarea de la putere a președintelui Băsescu. Programul politic al USL 1 prevedea și o amplă reformă constituțională și a administrației, ceea ce a rămas un deziderat declarat al celor două partide chiar și în zilele noastre, la USL 2.
Crin Antonescu anunțase că se retrage din politică dacă Traian Băsescu nu este demis de popor, prin referendum. Ceea ce nu s-a mai întâmplat. Ba chiar și-ar fi încercat, din nou, norocul, la prezidențiale, însă din motive obscure (gurile rele spun că ar fi fost șantajat cu un dosar ce l-ar fi putut băga la închisoare) a renunțat să mai candideze pentru Cotroceni. În locul lui a intrat în scenă Klaus Werner Iohannis.
Întrebat de Anca Alexandrescu, la Realitatea Plus, în urmă cu doar câteva zile, dacă mai are de gând să revină în politică, Antonescu a spus: „Răspunsul este nu. Să fiu sincer, nu înțeleg de ce, după aproape 10 ani de când am decis, în deplină libertate și cu argumente, să mă retrag din politică și am spus că nu revin, acest lucru nu este acceptat? Ideea asta, că cineva nu poate să plece din politică fără să fie dat afară, arestat, sau mai știu eu ce, nu mi se pare sănătoasă”.
Crin Antonescu a dispărut complet din viața publică încă din anul 2016, atunci când i s-a încheiat mandatul de senator.
Acesta are o pagină de facebook tristă, complet goală, fără fotografie de profil și fără postări.
Și ajungem și la Victor Viorel Ponta, dottore, după cum l-a persiflat fostul președinte Traian Băsescu. Este unul dintre forte puținii lideri din politica de pe malurile Dâmboviței care nu se dă dus și luptă în continuare să rămână la butoane. Ponta a fost președinte al Partidul Social Democrat din anul 2010 până în 2015 și copreședinte al Uniunii Social-Liberale 1, alături de liberalul Crin Antonescu. Aproximativ în aceeași perioadă a fost și premier, din data de 7 mai 2012, până la demisia survenită în urma protestelor de stradă, după tragedia de la Colectiv. A părăsit Palatul Victoria în 4 noiembrie 2015, dar și-a revenit repede.
Împreună cu Daniel Constantin și Sorin Câmpeanu a lansat oficial în data de 28 mai 2018 un nou partid: Pro România, definit de Ponta drept un ”start-up party de stânga, social-democrat și progresist”.
După ce partidulețul lui Ponta a luat-o pe tobogan la vale în sondaje, în 2020, așa după cum descriam mai sus, s-a încercat o fuziune cu ALDE al lui Tăriceanu, ceea ce nu i-a ajutat pe niciunul dintre cei doi mari foști președinți să atingă pragul electoral la alegerile generale din 2020.
Acum Victor Ponta bate din nou la porțile afirmării, în prezent fiind unul dintre cei mai vocali și vizibili consilieri ai premierului Marcel Ciolacu. Unul onorific, însă funcția de consilier al primului-ministru, atunci când ai o firmă de consultanță, așa cum are Victor Ponta, poate aduce beneficii nebănuite.
Pe facebook Victor Ponta are aproximativ un milion de urmăritori și postează aproape zi de zi, comentând pe marginea a diferite subiecte.
În fine, ultimul de pe această listă scurtă, cu voia dumneavoastră, Ion Iliescu.
Nu poți vorbi despre politică în România fără să îl pomenești pe “tătucul” Iliescu. Cu toate acestea, apare rar spre deloc în spațiul public. Ați mai auzit ceva în ultimii mulți ani despre săracul și cinstitul nostru fost președinte? Acesta mai este pomenit doar când se realizează materiale de presă despre evenimentele din decembrie 1989, sau despre mineriadă. Și nu este menționat “de bine”, cum îi plăcea să spună, cu mult aplomb, celui care în zilele tulburi de la sfârșitul anului 1989 a înființat formațiunea apolitică numită Frontul Salvării Naționale, care s-a transformat tiptil în PDSR, actualul PSD.
Nu știm dacă Ion Iliescu este nemuritor, însă cu siguranță este de neuitat. Cum am putea să nu ne aducem aminte de modul magistral în care a condus masele de muncitori spre urne, la mai multe rânduri de alegeri, sau cum a adus minerii să planteze panseluțe la Piața Universității?
Retras în căsuța de protocol primită de la RAAPPS, numărându-și bănuții din pensie, fostul multiplu președinte al României a reușit să inspire mai mulți creatori de media să îi creeze pagini false de facebook. Pentru amatorii de umor politic, pe alocuri umor negru, îi invit să încerce o scurtă documentare pe facebook, pe numele de Ion Iliescu.
Singurele postări pe care le mai face fostul președinte sunt pe blogul său personal, unde scrie de zor ferpare cu dedicație, atunci când cineva drag lui se duce să bată la poarta Sfântului Petru: academicianului Eugen Simion, academicianului Răzvan Theodorescu, Reginei Elisabeta a II-a și, cum altfel, bunului său fost coleg și prieten, Mihail Sergheevici Gorbaciov.
