Săptămâna trecută, am fost într-o delegație în China. Era a șasea oară când vizitam această țară. Prima dată am fost în 1998. În 20 de ani, China s-a transformat profund. A devenit prima putere industrială a lumii, cu o pondere de 42% a industriei în PIB, dublu față de SUA sau Germania. Producția de oțel a Chinei, înregistrată anul trecut, a fost de 813 milioane tone, aproape cât producția celorlalte state la un loc. România, în 2017, a produs 2 milioane tone oțel, de 7 ori mai puţin decât în 1989.
Cu un ritm anual de creștere a economiei de 7%, până în 2025, China va depăși economia SUA, urmând ca în următorii 20 de ani PIB-ul Chinei să ajungă să fie de două ori mai mare decât cel al Statelor Unite. Doar militar, China nu va putea depăși SUA. Chiar dacă China dispune de cea mai mare armată regulată din lume, totalizând 2,3 milioane de cadre active și 800.000 de rezerviști, din punct de vedere al înzestrării, armata Statelor Unite este net superioară. Acest avantaj este asigurat și de bugetul alocat de Statele Unite armatei, care, anul acesta, a ajuns la 713 miliarde dolari, față de doar 175 miliarde dolari bugetul armatei chineze.
În 20 de ani, China a construit 90.000 km de autostrăzi, România 500
În 1990, România avea un PIB de 39 miliarde dolari, China unul de 360 miliarde dolari. În 2017, România raporta un PIB de 200 miliarde dolari și China 13.000 miliarde dolari. Cu alte cuvinte, PIB-ul României, în 27 de ani, a crescut de cinci ori, pe când al Chinei de 36 de ori. În anii 90, și România și China aveau câte 200 km de autostradă. Azi, noi avem 750 km, iar China peste 90.000 km, fiind țara cu cei mai mulți km de autostradă. China a construit în 25 de ani mai multe autostrăzi decât SUA în 100 de ani. În România, trenurile circulă cu o viteză medie de 40 km/h, pe când în China cu 350 km/h. Chiar 450 km/h, pe calea ferată ce leagă orașul Shanghai de aeroport. Eu însumi am călătorit cu trenul între Beijing și Xian și Shanghai și Beijing. În ultimii 15 ani, China a construit peste 20.000 km de cale ferată de mare viteză.
București, mai poluat decât Beijing
Dacă până în urmă cu câțiva ani Beijing era cel mai poluat oraș din lume, cu valori de peste 300 ug/mc, azi nivelul poluării măsurat de noi, în cele cinci zile, e în jur de 35 ug/mc, de două ori mai puțin decât valorile înregistrate în București. China a investit, în ultimii cinci ani, peste 270 miliarde dolari în proiecte de mediu și în combaterea poluării. A închis jumătate din centralele electrice pe cărbune, mii de uzine și fabrici poluante. A construit capacități de producție a energiei electrice din surse hidro, fotovoltaic și eolian. Primii trei producători globali de eoliene și panouri solare sunt companii chineze. China deține cel mai mare parc fotovoltaic din lume, ce se întinde pe o suprafață de 2.500 de hectare, și care alimentează cu energie peste un milion de locuințe. China a interzis circulația pe drumurile publice a mașinilor Euro 1 – Euro 3. Noi, anul trecut, am anulat timbrul de mediu, transformând România în cimitirul european al rablelor. Anul trecut, China a fabricat peste 7000.000 de mașini electrice, cât celelalte state la un loc, propunându-și ca, în 2025, să ajungă la o producție de 7 milioane de mașini electrice. Noi ne lăudăm că avem cea mai mare viteză la internet din lume. Deși nu știu la ce ne folosește, că pentru WhatsApp și Facebook nu avem nevoie de așa o viteză. Chinezii se laudă cu cel mai rapid computer din lume, cu o capacitate de procesare de 93.000 miliarde de calcule pe secundă. Noi ne uităm sau visăm la stele cu ochii larg deschiși, pe când chinezii au construit cel mai mare telescop din lume, cu un diametru de 500 de metri şi o lungime de 3 km.
“Primii sub cer”
“Uniți sub un singur scut” și “Primii sub cer” sunt devizele cu care regele Zheng al regatului Qin a reușit să cucerească și ulterior să unifice celelalte șase regate ale Chinei Antice. Acest fapt se întâmpla în 221 î.Hr. Regele Zheng și-a luat numele de Qin Shi Huang, devenind primul împărat al primului stat chinez unificat. Pe timpul domniei lui, au început lucrările la Marele Zid, care, în decursul secolelor următoare, va ajunge la o lungime de 21.000 de km, azi fiind singura construcție de pe pământ care se poate observa din spațiu. Înțelegând profunzimea celor două postulate lăsate moștenire Chinei de primul său împărat, vom înțelege de unde această țară își trage forța și capacitatea sa extraordinară de evoluție și progres. O națiune unită – “toți sub un singur scut” – formată din cetățeni dedicați muncii, sacrificiului și performanței – “primii sub cer”. Această moștenire istorică care azi este adânc încrustată în ADN-ul națiunii este potențată și valorificată de un leadership vizionar, extrem de pragmatic, inovativ și adaptabil într-o economie globalizată, volatilă și puțin predictibilă.
Marea diferență dintre România și China
Nu ar trebui să ne surprindă evoluția, de fapt involuția poporului român, câtă vreme miturile lui fundamentale și identitare sunt “Miorița”, cu varianta ei modernă “Baltagul”, și “Meșterul Manole”. O trilogie și, totodată, o apologie a furtului, crimei și inutilității muncii. Dacă peste aceste mituri suprapunem și atitudinea de resemnare, abandon și trădare, concentrată în sintagma “Capul plecat sabia nu-l taie”, o adevărată filosofie de viață și de conduită socială, avem răspunsul la actuala stare de lucruri și evoluții din România. În toată Asia, nu doar în China, oamenii se mulțumesc cu puțin. Trăiesc cu câțiva dolari pe zi și se hrănesc cu un bol de orez. Dar muncesc până la epuizare șapte zile din șapte. Noi ne-am născut obosiți, frustrați, apatici și demotivați. Cerem ostentativ drepturi, uitând că avem și obligații. China se laudă cu avioane supersonice, cu stații orbitale, cu inteligență artificială, cu zgârie nori de 700 de metri, pe când noi ne lăudăm cu Ilie Năstase, Gică Hagi și Simona Halep. Chinezii au realizări colective, pe când noi doar individuale. Aici e marea diferență dintre noi și China, dintre noi și restul lumii.
REMUS BORZA, deputat independent
sursa: www.remusborza.ro