1. Criza din Coaliția de Guvernare – PSD-PNL – în chestiunea noii Legi a pensiilor.
Criză e greșit spus. Criza presupune angajarea sinceră, profundă a părților într-un război, într-un conflict sau măcar într-o dușmănie. Ceea ce s-a întîmplat luni, 6 noiembrie 2023, pare mai degrabă un nou scandal între doi inși care n-au interesul să divorțeze, deși au decis să meargă fiecare pe cont propriu, decît o criză între două partide politice responsabile.
Desfășurarea faptelor ne-o confirmă.
Luni, 6 noiembrie 2023, la ora 12, era programată să înceapă ședința de Guvern pentru aprobarea Proiectului de Lege a pensiilor. Un proiect inițiat și susținut cu larmă de PSD, sub semnul politicii post-decembriste a FSN, PDSR și PSD de a da gata electoral pensionarii prin pomana numită făgăduiala creșterii la infinit a pensiilor. Guvernul Marcel Ciolacu e un Guvern de Coaliție. Era de la sine înțeles că, potrivit Protocolului, Proiectul nu putea fi adus în ședința de Guvern fără ca el să fi fost discutat și aprobat în prealabil într-o reuniune a Coaliției. Cînd toată lumea, convinsă că nu putea fi altfel decît rezultatul unei înțelegeri, aștepta ca ședința să înceapă, e anunțată în regim de Breaking News amînarea lucrărilor. Într-o democrație autentică, premierul ar fi făcut o declarație de presă în care ar fi prezentat motivele, care puteau fi multe, de la faptul că în sală zbura bezmetică o muscă pe post de dronă spion a rușilor pînă la faptul că secretarei i-a căzut un fir la ciorapul de birou. Nu se întîmplă asta. Apar, ca de atîtea ori, informații pe surse. Unele exacte, obținute de presă prin mijloace mai mult sau mai puțin ortodoxe, altele, false, născocite prin birouri, potrivit tradiției întruchipate de Caracudi din Cișmigiu al lui Caragiale.
Știrile schițează un conflict între PSD și PNL. Ministrul PNL-ist al Finanțelor, Marcel Boloș, refuză să-și dea avizul (indispensabil) pe Proiectul de Lege, susținînd că suma de la Buget presupusă de creșterea pensiilor în 2024 cu 40% (!!!) n-are cum fi procurată. Că acesta e motivul, știm din surse. De la Marcel Boloș nu l-am aflat și nu-l vom afla niciodată. Domnia sa e de profesie popă. Prin urmare ascultă spovedanii, dar nu se spovedește.
Presa intră în spasmele tipice succesiunilor de Breaking Newsuri. Fără semnătura lui Marcel Boloș Proiectul nu poate fi adus în Ședința de Guvern. Și cum Marcel Boloș are sprijinul lui Nicolae Ciucă, apare clar că PNL se opune Proiectului. PSD vrea să fie aprobat în ședința de Guvern. Unul (PNL) trage Hăis. Celălalt (PSD) trage Cea. Rezultatul nu poate fi decît ruperea Carului. A Coaliției adică. Tocmai cînd redacțiile căutau pe Internet datele din care se întocmesc de regulă Necrologurile Coalițiilor, pică un nou Breaking News:
Ședința va avea loc!
Marcel Boloș și-a dat avizul, chiar dacă însoțit de multe observații.
Ce-a fost asta?
Mulți spun că Marcel Boloș și prin el PNL a fost convins să renunțe de un telefon primit de la Klaus Iohannis.
Eu cred însă că pe Marcel Boloș nu l-a convins nimeni să renunțe.
Domniei sale nici prin gînd nu i-a trecut să refuze pînă la capăt avizul pentru Lege. Asta ar fi însemnat plecarea PNL de la Guvernare. Or PNL a decis să meargă pe liste de unul singur, dar fără a trece în Opoziție. Pentru asta, partidul și-a propus o succesiune infinită de situații în genul celei ivite la Legea Pensiilor. Joacă un tip comedia războiului cu PSD. Cît îi trebuie ca să obțină friptura virtuală numită capital electoral. După care cedează. De dragul adevăratei fripturi, care e participarea la Guvernare.
2) Marcel Ciolacu a postat pe Facebook un filmuleț menit a dovedi că a luat prînzul cu Olaf Scholtz, cancelarul Germaniei. Olaf Sholtz, deși probabil a plătit Marcel Ciolacu, n-a suflat un cuvînt despre prînz pe facebookul său.
România e membră UE și membră NATO. O întîlnire a premierului român cu orice alt lider din UE se înscrie într-o realitate de rutină. Nu merită nici măcar o știre, d-apoi un Breaking News.
Din prînzul luat cu Olaf Sholtz Marcel Ciolacu a făcut un prilej de mîndrie națională. Nici Regele Ferdinand n-a arătat atîta fală, pentru c-a făcut România Mare. Nici nu vreau să mă gîndesc ce ar fi făcut după dacă ar fi fost împreună cu neamțul la curve.
Gestul președintelui PSD se explică nu numai prin eternul provincialism al politicianului moldo-valah, dar și prin – dacă nu mai ales – Spaima PSD de a nu fi legitimat pe plan european. Din recunoașterea PSD ca parte a familiei social-democraților europeni Marcel Ciolacu și-a făcut un stindard. Pentru asta, PSD s-a apropiat enorm de Bruxelles. S-a despărțit însă de București. Și totuși alegerile din 2024 vor avea loc la București și nu la Bruxelles.
3. Bogdan Aurescu a fost numit judecător la Curtea Internațională de Justiție
Diplomația noastră are o lungă și solidă tradiție în materie de originalitate, chiar și cînd România a fost în relații asimetrice cu Mari Puteri.
Acestei tradiții i-a pus capăt Bogdan Aurescu în postura de ministru de Externe. Puține au fost momentele în Istoria Modernă a României cînd Diplomația noastră a fost redusă la rolul de bielă-manivelă a Locomotivei numite Mari Puteri, cum s-a întîmplat cît timp a fost Bogdan Aurescu tolănit în fotoliul de ministru, pentru a putea pufăi mai bine trabuce. Pentru slugărnicia dovedită exemplar în fruntea Externelor, Bogdan Aurescu a fost răsplătit cu o sinecură babană.
Semn bun pentru Klaus Iohannis, și el sacrificînd interesul național pentru interesul personal al unei sinecuri după încheierea mandatului.
Semn rău pentru România.
Exemplul lui Bogdan Aurescu ar putea fi urmat și de alți politicieni autohtoni!
.
