România penalizează tocmai ceea ce îi lipsește cel mai mult: munca și competența. Cel puțin așa susțin reprezentanții Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care au comentat, cu argumente, recenta propunere venită din partea unor partide politice privind introducerea așa numite „taxe de solidaritate”.
În opinia CONAF, propunerea vehiculată de partide privind introducerea unei „taxe de solidaritate” pe veniturile salariale de peste 10.000 de lei este un exemplu perfect de soluție riscantă, cu efecte structurale negative.
„România nu este astăzi o economie a marilor averi salariale. Este o economie în care o clasă de mijloc fragilă se construiește greu, în care din ce în ce mai mulți români acceptă două sau mai multe locuri de muncă pentru a face față inflației și costurilor tot mai mari ale vieții”, susțin cei de la CONAF care au dat publicității unui comunicat pe această temă.
Și oferă și argumente cu date statistice concrete: 17% din totalul angajaților din România au în prezent mai mult de un job.
„La data de 12.06.2025, 1.026.502 de salariați aveau mai multe contracte individuale de muncă active. Într-un singur an, acest număr aproape s-a dublat (de la 509.846 în 2024). Astăzi, 17% din totalul angajaților din România au mai mult de un job”, indică tot cei de la CONAF.
În plus, percepția mediului de afaceri este că luarea unei asemenea decizii ar juca în defavoarea intereselor românilor.
„Un sondaj realizat recent de CONAF în rândul membrilor săi arată limpede efectul anticipat al acestei măsuri: 96% dintre respondenți consideră că introducerea taxei de solidaritate va încuraja evaziunea fiscală, în timp ce doar 4% cred că o astfel de măsură ar avea un efect pozitiv asupra muncii și performanței profesionale. Acesta nu este un simplu rezultat de sondaj — este ecoul unei realități pe care antreprenorii o cunosc foarte bine. Într-o economie unde fiscalitatea muncii este deja ridicată și competitivitatea regională este în scădere, orice semnal că munca suplimentară sau specializată va fi penalizată nu face decât să stimuleze comportamente de evitare fiscală și să alimenteze exodul profesional”, mai arată cei de la CONAF.
Cei de la CONAF adaugă și faptul că „un deficit bugetar nu este un pericol dacă este alimentat de cheltuieli care susțin creșterea economică. Nu mărimea deficitului ar trebui să ne îngrijoreze, ci natura lui”.
„Guvernul ar trebui să revină la principiile de bază ale unei politici fiscale sănătoase: transparență, predictibilitate, negociere cu partenerii sociali, ancorare în obiectivele de creștere economică și stabilitate financiară”, se mai spune în comunicatul CONAF, una dintre cele mai relevante confederații antreprenoriale din România.
