Într-o comună pitorească din Arad, Almaș îi spune, primarul Ginu Aurel Costea a inaugurat un parc tematic pentru copii, cu ocazia zilei comunei. Corabia Piraților. Nimic senzational, veți spune. Oh, nu, este în același timp și senzational dar și normal și uman. Cât de special a devenit normalul!
Și vă povestesc despre asta pentru că tot mai mulți am ajuns să vânăm locurile cu tihnă, civilizate, cu farmec rural dar în același timp și asfaltate, unde copiii găsesc ceva din atracția orașului, dar și multă natură pe lângă. Deh, metehne de orășeni…
De dragul sărbătorilor românești, bifăm fiecare celebrare comunală pentru a auzi graiuri diverse, regionalisme, snoave și povesti ale oamenilor ce-și deschid inimile și limbile. Dar și pentru produsele locale pline de gust și ieftine. Copiii se bucură inocent. Să fi văzut ce mutrișoare aveau când a fost deschis cufărul cu comoara piraților, când fiecare și-a luat tainul de dulciuri!
Mai mult ca sigur, n-ați ajuns niciodată în Aradul montan. Comuna Almaș, cea cu corabia pentru aventurile copiilor, este așezată într-o depresiune înconjurată de munții Zarand și Codru Moma, scaldată de râul Crișul Alb. Are patru sate și în vara asta ne-am rupt opincile pe la sărbatorile locale pline de dansatori în costume populare, bucate naturale și tarabe cu obiecte tradiționale.
Ba e un festival al plăcintelor, ba un târg de toamnă, ba o sărbătoare a cânepii, ba zilele unei comune, sau o festivitate în cinstea vreunui sfânt, oamenii știu să se adune cu bucurie și să petreacă cu omenie.
Iar locurile sunt de o frumusețe calmă între munți molcomi și păduri dese, umede și calde. Pentru că aici Apusenii au clima cea mai prietenoasă.
Așadar, dacă treceți prin Almaș cu copiii, să stiți că îi puteți tenta cu un parc în care se află Corabia Piraților. Sau poate vă nimeriți la un concurs de oină – echipa de oină pentru fete a făcut furori la ultimele concursuri. Da, Almașul are și o mare sală de sport unde se țin antrenamente și competiții de minifotbal, oină și handbal.
Iar dacă vreți mișcare în aer liber, nimic nu este mai nimerit decât să luați la pas pădurile din jur, pornind pe pârâul Almaș. Poate ajungeți chiar la schitul Almaș dacă vă țin picioarele. Nu trebuie să vă fie frică de urși sau vipere deoarece nu există nici măcar un exemplar în zonă.
Atracții sunt destule. Spre stațiunea Moneasa tocmai s-a dat în folosință o sosea nou-nouță, asfatul este coală de hârtie, peste crestele dealurilor; dacă vă aventurați veți admira un peisaj de vis. Sau puteți tăia munții Zarand pe o șosea foarte bună, printr-un defileu superb, până la Săvârșin – găsiți acolo virșli tare gustoși.
Iar dacă vă place mirosul de cetină, atunci puteți merge spre Brad, și de acolo intrati în județul Alba să vizitați cascada Pișoaia și comuna Avram Iancu cu cele nu mai puțin de 32 de sate ale sale. O opțiune perfectă e să treceți în județul Bihor să vizitați stațiunea Padiș. Numai bine să vi se facă foame la întoarcere în Almaș unde găsiți la gospodari produse locale pline de gust si atent pregatite: brânză de oaie sau vacă, cârnați, ciuperci murate, mâncăruri locale pline gust și sănătoase. Inclusiv cele mai bune prăjituri pe care le-ați mâncat vreodată.
Soția mea și cu mine ne-am mutat de un an în Almaș și suntem fermecați de oameni, de locuri și încântați de cât de bine e gospodarită comuna. Mai ales că, bicicliști pasionati fiind, găsim aici drumuri numai bune pentru pedalele noastre. A, să nu uit, pescarii vor avea cu ce se lăuda dacă vor da la pește în Crișul Alb.
