După schimbarea regimului comunist, românii au putut repede sesiza faptul că cea mai important sărbătoare pascală, Învierea Mântuitorului, e marcată în zile diferite, în funcție de confesiunea creștină de care aparțin.
Fiindcă dincolo de data pascală din calendarele Bisericii Ortodoxe, majoritară, România dispune de confesiuni semnificative din rândul creștinilor catolici și protestanți, incluzând aici anglicani, luterani cau calvini.
Una peste alta, există trei date la care creștinătatea din România, una dintre puținele țări care marchează Paștele în luni diferite. Mereu e vorba despre o zi de duminică, fie la aceeași dată, fie la o săptămână distanță, fie la nu mai puțin de cinci săptămâni, așa cum este cazul și în 2024. Ortodocșii vor celebra Paștele anului acesta la 5 mai.
Una peste alta, catolicii pot celebra Paștele în luna martie sau aprilie, dar niciodată în mai, pe când ortodocșii marchează sărbătoarea pascală în aprilie sau mai, dar niciodată în martie.
Creștinii catolici sărbătoresc în 2024 Paștele în ultima zi a lunii martie, în timp ce ortodocșii vor face același lucru cinci săptămâni mai târziu, pe 5 mai, aceasta fiind cea mai mare diferență ce poate fi înregistrată între calendarele celor două mari Biserici, Catolică si Ortodoxă.
Data la care e marcată Învierea Domnului depinde de două fenomene astronomice, unul cu dată fixă, cel legat de Echinocțiul de primăvară, marcat la data de 20 sau 21 martie, cel de-al doilea, unul cu dată schimbătoare și care se referă la mișcarea de rotatie a Lunii în jurul Pământului, fiind vorba despre prima lună plină de după Echinocțiul de primăvară.
Așa se face că, Pastele este întotodeauna sărbătorit în prima duminică după luna plină de după Echinocțiul de primăvară, dar diferențele provin și din limitele calendarelor civile.
Fiindcă Biserica Catolică folosește pentru acest calcul calendarul gregorian, pe când ortodocșii apelează la calendarul iulian.
Aplicarea calendarului gregorian în interiorul Regatul României în 1919 sau în Rusia bolșevică în 1918 ar fi trebuit să ofere aceeași modalitate de calcul a Paștelui, potrivit calendarului civil. Dar, liderii Bisericilor Ortodoxe din lumea întreagă au stabilit că data Paștelui să fie marcată împreună, acceptându-se ca prioritare prevederile calendarului iulian,
Decizia a fost luată în cadrul Congresului panortodox de la Istanbul (Constantinopol) din 1923, încercând să se evite diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei. Așa se face că majoritatea Bisericilor Ortodoxe marchează Crăciunul la aceeași dată cu restul lumii catolice, în frunte cu catolicii, dar Paștele la date diferite.
Modalitatea de calcul a datei pascale datează din 325, anul primului conciliu al creștinății, cel de la Niceea.
A existat și o propunere din partea Papei Ioan Paul al doilea ca întreaga lume creștină să marcheze Paștele la aceeași dată, în cea de a doua duminică a lunii aprilie, dar Bisericile Ortodoxe au refuzat inițiativa Vaticanului. Actualul Papă, Francisc, a reluat inițiativa în 2015, dar tot fără niciun rezultat.
În 2025 și 2028 însă data Paștelui va fi comună, atât pentru catolici, cât și pentru ortodocși.
