După câteva luni de la începutul războiului din Ucraina, unde Federația Rusă este agresor, decidentul politic de la Chișinău a găsit oportunități pentru a folosi acest conflict în folosul propriu, atât în plan intern, pentru a reduce, pe cât posibil, vocile critice, cât și în plan extern, pentru a folosi locomotiva ucraineană ca mijloc de tracțiune spre Uniunea Europeană.
În prezent, conducerea statului moldovean afirmă că Republica Moldova este ținta unui război hibrid condus de Federația Rusă care își dorește destabilizarea situației politice dintre Prut și Nistru. Potrivit decidentului politic de la Chișinău, mai mulți lideri ai opoziției moldovenești ar fi agenți ai destabilizării, astfel, în cei doi ani de la începutul războiului din Ucraina, formațiunii politice aflate în siajul omului de afaceri Ilan Șor, condamnat de către o instanță de judecată de la Chișinău, au fost interzise ori scoase din cursa electorală.
Alți lideri politici aflați în opoziție față de decidentul politic moldovean sunt acuzați de putere că ar face la rândul lor jocul politic al Federației Ruse.
Transformarea riscurilor de securitate în oportunități politice trebuie apreciată.
La sfrșitul anului 2023 nu am crezut că Republicii Moldova i se va acorda biletul de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, datele statistice referitoare la starea economică a statului moldovean ori care țineau de starea democrației între Prut și Nistru erau la pământ. Bruxelles-ul nu putea acorda undă verde Chișinăului. M-am înșelat.
Repet – conflictul civilizațional existent între Prut și Nistru, este privit de către decidentul politic ca o oportunitate. Este o nouă abordare a realităților dintre Prut și Nistru care dă rezultate. Iată motivul pentru care această ciocnirea civilizațională de la marginea românității a primit acum numele „război hibrid”.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră oportună adoptarea votului prin corespondență la alegerile prezidențiale care vor avea loc în toamna anului 2024. Doamna Sandu a spus că schimbarea Codului Electoral, în an electoral, „nu este o problemă”. „Cred că procesul adoptării votului prin corespondență ar trebui grăbit, putem să avem deja în acest an această formulă de vot prin corespondență pentru ca moldovenii din Canada și Statele Unite să poată vota. Votul prin corespondență vine să îmbunătățească Codul Electoral, procesul electoral nu se va complica, iar o îmbunătățire este întotdeauna apreciată și permisă”, a precizat Maia Sandu.
Opoziția a criticat anunțul privind aplicarea votului prin corespondență la alegerile prezidențiale. Potrivit unor lideri de partid din opoziție afirmațiile făcute de șefa statului moldovean privind necesitatea adoptării unui asemenea proiect de lege, confirmă că „administrația prezidențială și PAS se pregătesc să falsifice alegerile prezidențiale pentru ca actualul șef al statului să câștige în primul tur”.
Critici au venit și din partea fostul premier moldovean, Ion Chicu, care a apreciat că votul prin corespondență a cetățenilor moldoveni din Statele Unite și Canada, reprezintă o discriminare a cetățenilor moldoveni care locuiesc în alte state decât cele două. „Oare de ce Federația Rusă, China sau India nu intră în categoria țărilor mari?”, s-a întrebat fostul prim ministru.
Anunțul făcut de majoritatea parlamentară a PAS, că a înregistrat acest proiect de lege pe ordinea de zi a Parlamentului, arată nu numai că indicațiile șefei statului moldovean sunt îndeplinite cu rapiditate, dar și că legea a fost lucrată pe ascuns, fără consultări publice ori implicarea unor alți actori electorali.
Țin minte că despre introducerea votului prin corespondență, Comisia Electorală Centrală a pomenit pentru prima dată într-un comunicat de presă apărut în urmă cu doi ani, că s-a discutat la nivel teoretic. În urmă cu un an, un alt comunicat de presă informa jurnaliștii că subiectul votului prin corespondență a fost abordat cu reprezentanți ai Poștei Moldovei. În rest, liniște.
Când subiectul unei modalități alternative de vot se discută pe ascuns în Guvernul și Parlamentul de la Chișinău, e grav. Pentru că nu poți schimba Codul Electoral fără a discuta aceste schimbări cu ceilalți actori electorali. Altfel, încalci normele democratice. Ceea ce s-a și întâmplat.
Înțeleg îngrijorarea potrivit căreia, sub conducerea doameni Maia Sandu teritoriul dintre Prut și Nistru trebuie să se urce definitiv în trenul european, că alte trenuri nu vor mai opri în această gară. La fel de bine înțeleg vocile care afirmă că, vremurile grele impun măsuri excepționale.
Nu înțeleg rabatul de la normele de democrație. Sunt ferm convins că în vremuri tulburi, ca acestea pe care le trăim, normele democratice trebuie aplicate în mod exemplar. Anume aplicarea acestor norme face diferența dintre un stat liber și dictatură.
Atunci când normele democratice cedează în fața dictaturii majorității parlamentare de la Chișinău cu ce se deosebește Republica Moldova de Belarus?
