20.6 C
București
vineri, 14 iunie, 2024
Google search engine
EDITORIALDouă neşanse concomitente asupra Orientului Mijlociu

Două neşanse concomitente asupra Orientului Mijlociu

Într-un interviu acordat revistei TIME, lui Joe Biden i s-a pus, între altele, o întrebare clară şi directă: au comis forțele israeliene crime de război în Gaza?  

Raspunsul preşedintelui Statelor Unite a fost stupefiant: “Răspunsul este că e incert și a fost investigat chiar de israelieni”. Prin urmare, Guvernul de extremă-dreapta s-a investigat singur iar la Casa Albă n-a ajuns încă  un rezultat sigur.

De altfel, referitor la războiul din Gaza, toate răspunsurile lui Biden s-au scăldat în echivoc, când nu s-au înecat în confuzie de-a dreptul.

Întrebat, de pildă, dacă preşedintele crede că premierul Netanyahu prelungește războiul pentru propria sa “autoconservare politică”, a replicat: “Nu am de gând să comentez despre asta. Există toate motivele ca oamenii să tragă această concluzie”. Marţi însă, în ziua publicării interviului, chestionat insistent de presă, Joe Biden a declarant – la fel de “convins” ca în urmă cu o săptâmână, când dialoga cu ziariştii de la TIME – că nu crede că operaţiunile întreprinse de prim-ministrul israelian în Gaza sunt anume menite să îl menţină la putere, ca lider al unui Guvern de extremişti care îi cer să nu se oprească până nu va umple din nou Gaza cu aşezări evreieşti.  

Vorbind împotriva evidenţei, Biden pare a se teme ca aşteptatul discurs al lui Netanyahu în faţa Congresului american să nu îi creeze în campanie mai multe probleme decât are. Nu se poate să fi uitat cum, în 2015, într-un speech fulminant, Bibi l-a înfruntat pe însuşi preşedintele Obama (pe subiectul acordului nuclear cu Iranul).

Interviul din 28 mai (publicat pe 4 iunie), a avut loc cu trei zile înainte ca Biden să prezinte acea “foaie de parcurs” – un plan de încetare a focului. Întrebat şi dacă Netanyahu a depăşit în Gaza linia roşie, a răspuns pe un ton aluziv: „Nu voi răspunde la asta, pentru că sunt pe cale să fac o… oricum”. Se referea la planul pe care urma să îl facă public pe 31 mai. Acel plan în trei etape, despre s-a grăbit să afirme că este unul israelian. A fost contrazis imediat de o precizare de la Cabinetul prim-ministrului, după care Netanyahu însuşi a declarant: „Condițiile Israelului pentru încheierea războiului nu s-au schimbat: distrugerea capacităților militare și de guvernare ale Hamas, eliberarea tuturor ostaticilor și asigurarea că Gaza nu mai reprezintă o amenințare pentru Israel. (…) Israelul va continua să insiste ca aceste condiții să fie îndeplinite înainte de instituirea unei încetări permanente a focului. Ideea că Israelul va fi de acord cu o încetare permanentă a focului, înainte ca aceste condiții să fie îndeplinite, nu este pe masa de lucru”.

Două neşanse planează simultan, de la începutul războiului din Gaza,  asupra Orientului Mijlociu: faptul că preşedintele Americii (foto, întâmpinat de Bibi, pe 18 octombrie 2023, la sosirea în Israel) se află în campanie electorală şi faptul că premierul Israelului este în situaţia de a nu putea părăsi puterea, ceea ce ar echivala cu sfârşitul carierei politice şi, probabil, al libertăţii sale.

RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments