Publicăm un scurt serial de prezentare a europarlamentarilor care ne reprezintă în fața Europei. Mulți dintre aceștia au mai multe mandate la activ și au fost aleși pe listele PSD și PNL, partide care în acest an vin cu o listă comună. Cine sunt, cum ne-au reprezentat, ce șanse au să mai apară pe listele de vot? Astăzi, cel de-al treilea și ultimul episod.
Continuăm astăzi să vă prezentăm cine sunt actualii europarlamentari români și activitatea acestora la Bruxelles, cu preluarea datelor de pe site-ul oficial al Parlamentului European, prezentarea fiind făcută în ordine alfabetică.
Dragoș Pîslaru-REPER
Dragoș Pîslaru a fost ministru al Muncii, Familiei și Protecției Sociale în guvernul Dacian Cioloș din 18 aprilie 2016 până în 4 ianuarie 2017. Este considerat un apropiat al președintelui REPER, fostul premier Dacian Cioloș.
Conform Wikipedia, în calitate de europarlamentar, Pîslaru este co-raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență ce stă la baza Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență; este coordonator al Rezoluției Muncitorilor Transfrontalieri; co-sponsor al Rezoluției Garanția pentru Copii; raportor Renew Europe pentru Coordonarea Sistemelor de Securitate Socială în UE și pe programul de finanțare Invest EU. Este președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) și membru în Conferința președinților de comisie, subcomisia pentru chestiuni fiscal și al delegației pentru relațiile cu Japonia .
Pîslaru a fost ales în 2020 cel mai influent europarlamentar pe probleme economice, de către organizația independentă VoteWatch.eu, iar anul trecut a fost considerat, de către aceeași asociație, drept al doilea cel mai influent europarlamentar pe probleme sociale.
După cum reiese din propunerile de rezoluție la care a participat, este foarte preocupat de situația partidelor de opoziție din Rusia și Cuba.
Rovana Plumb-PSD
A fost ministru al fondurilor europene în cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. A fost de asemenea, ministru al mediului și schimbărilor climatice în cabinetele Ponta 1 și Ponta 2 și Ministru al Muncii în cabinetele Ponta 3 și Ponta 4. A deținut și funcția de ministru interimar în cabinetul Dăncilă la Ministerului Educației, timp de 45 de zile, dar și la Ministerul Transporturilor, tot 45 de zile. Rovana Plumb a deținut și funcția de președinte interimar al Partidului Social Democrat, în perioada 24 iunie-22 iulie 2015.
În Parlamentul European este membră în comisia pentru transport și turism și în delegația pentru relațiile cu Republica Populară Chineză.
În calitate de raportor a înaintat în octombrie 2022 un „raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/40/UE privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport”.
De când a ajuns la Bruxelles, Rovana plumb nu a mai postat nimic pe pagina personală de socializare, unde are totuși,33.000 de urmăritori.
Nicolae Ștefănuță-Independent
Ștefănuță a ajuns la Bruxelles fiind ales pe listele USR-Plus. În urmă cu un an a demisionat însă din partidul din care a fost ales, devenind eurodeputat independent și membru în Grupul Verzilor. S-a și înscris în Grupul Verzilor din PE, iar la sfârșitul anului trecut a fost ales vicepreședinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European.
Este membru în comisia pentru bugete, subcomisia pentru sănătate publică și face parte din delegația pentru relațiile cu Statele Unite.
Dintre propunerile de rezoluție care i-au suscitat interesul lui Nicolae Ștefănuță nici măcar una nu are legătură cu România, sau măcar cu probleme de interes social ale cetățenilor din UE, toate fiind din categoria „politică externă a UE” (Sudan, Iran, Venezuela, Gaza, China, sau Tadjikistan.
Într-o postare recentă pe facebook, Ștefănuță a scris: „ Am înviiins! Legea pentru refacerea naturii a trecut azi la limită de plenul PE. Este un gând dulce amar. Nu vreau ca asta să fie ultima noastră victorie pentru că vin fasciștii la putere. Dacă vreți să opriți asta, haideți cu noi! #nature #green”.
Ramona Strugariu-REPER
Ca și Ștefănuță, Ramona Strugariu a ajuns europarlamentar pe listele USR-Plus. La fel ca și fostul ei coleg, este practic o anonimă în fața electoratului din România.
În Parlamentul European este membră în comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și face parte din delegația la Adunarea Parlamentară Euronest. Este și vicepreședinte al delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
După cum reiese din informațiile oficiale, Ramona Strugariu a fost extrem de afectată de moartea lui Alexei Navalnîi, participând la propunerile de rezoluție discutate în PE pe marginea acestei tragedii.
În urmă cu 5 zile a publicat pe facebook un „bilanț de mandat” de europarlamentar, care sună așa: „ Aveți cu cine, avem repere româneşti în Europa! Sunt mândră că mi-am reprezentat țara aşa, o voi face mereu, pentru că România merită.
EU Matrix, una dintre cele mai importante organizații independente de analiză a activității de la Bruxelles, a făcut bilanțul de mandat 2019-2024.
Sunt în topul celor mai activi și mai influenți politicieni europeni, din 705 membri ai Parlamentului European. Top 5 justiție, afaceri interne, migrație – domeniul meu de activitate şi comisia principală în care activez; Top 15 Buget; Top 20 Afaceri instituționale.
Toate înseamnă un volum de muncă legislativă uriaş şi un angajament pentru binele public pe care îmi doresc să le văd la fiecare decident politic.
O parte importantă din punctele alocate pentru acest clasament sunt pentru funcții politice sau de coordonare (preşedinții de Comisii, roluri de conducere în grupul politic). Spre deosebire de alți colegi din delegația României, eu nu am avut punctaj alocat pentru funcții, ci doar pentru munca mea şi pentru capacitatea de a construi şi de a obține rezultate.
Este o mare recunoaștere a întregii mele activități din Parlamentul European, a profesionalismului și rigorii cu care am negociat de-a lungul mandatului dosare importante pentru România și Europa, precum Directiva anticorupție, Pachetul legislativ pentru combaterea spălării banilor sau Actul european pentru libertatea presei… A fost o onoare să vă reprezint și vă mulțumesc pentru toată încrederea şi motivația pe care mi le-ați dăruit”, a scris Ramona Strugariu pe pagina sa de socializare.
Cristian Terheș-Partidul Național Conservator Român
Probabil cel mai vocal europarlamentar român, la 1 decembrie 2023 Cristian Terheș s-a alăturat Partidului Național Conservator Român, al cărui președinte a și fost ales 10 zile mai târziu. Anterior, Terheș a făcut parte din AUR și PNȚCD, însă a ajuns la Bruxelles după ce în 2019 s-a clasat pe locul al patrulea pe lista PSD-ului pentru Parlamentul European.
În cadrul PE, Terheș face parte din comisia pentru control bugetar, dar și din delegația pentru relațiile cu Africa de Sud.
Luările sale de poziție au făcut valuri în Parlamentul European, dar și în țară, Terheș exprimându-se fără menajamente la adresa oficialilor, atât a celor români, cât și a celor de la Bruxelles.
Cu titlu de exemplu, iată ce a declarat Cristian Terheș, în 2022, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), după blocarea aderării României la Spațiul Schengen de către Austria și Țările de Jos: „Vedem cum o țară se folosește și ea de dreptul pe care-l are, dreptul de veto, pentru a bloca în acest spațiu în care toate rapoartele Comisiei Europene, de 11 ani, spun că îndeplinim condițiile de intrare în Schengen. Eu întreb: România și-a schimbat legile justiției, codurile penale, făcute tot de trădătorul Cătălin Predoiu, a renunțat la foarte multe lucruri, și-a vândut resursele de la suprafață și din subteran, pădurile sunt luate de austrieci, petrolul de austrieci. Efectiv suntem jupuiți, jefuiți pe față de austrieci, de ani de zile… Inclusiv ministrul Virgil Popescu de la PNL e susținut de austrieci…”.
În 29 februarie a publicat pe pagina sa de facebook un text incendiar: „ În aplauzele grupurilor PPE, Renew și S&D, Identitatea Digitală Europeană a fost adoptată de plenul Parlamentului European de la Strasbourg, pe data de 29.02.2024, cu 335 voturi pentru, 150 împotrivă și 31 abțineri.
Eu am votat: pentru amendamentul de respingere a propunerii făcut de grupul ID, amendament ce a fost respins la vot; pentru propunerea ECR de amendare a textului, ce a fost respinsă la vot, astfel că textul a rămas nemodificat; împotriva adoptării textului final.
După publicarea listei de vot vă voi face cunoscut cum s-a votat nominal.
Ca și co-raportor în LIBE din partea Grupului ECR m-am opus vehement Identității Digitale Europene, care crează sistemul pentru supravegherea și controlul în masă al populației. Sistemul va fi folosit și pentru tranzacționarea monedei euro digitale.
Datorită mie s-a prelungit acest dosar cu circa un an și jumătate. Acum, pe ultima sută de metri, împing în Parlament toate propunerile care cu greu vor trece în următoarea legislatură.
Dacă doriți să vă fie respectate drepturile la nivelul UE, nu votați la europarlamentare cu trădătorii de la PSD, PNL și USR”.
Eugen Tomac-PMP
Președintele Partidului Mișcarea Populară nu mai are nevoie de multe prezentări, fiind extrem de activ în prim-planul vieții politice, mai ales acum în an electoral.
S-a născut în comuna Babele, din RSS Ucraineană, parte la acea vreme din fosta URSS.
Pe pagina proprie de internet, tomac.ro, acesta se auto-definește drept „un om devotat proiectelor politice în reușita cărora cred sincer și pentru care muncesc zi de zi”.
În ceea ce privește activitatea de europarlamentar a lui Tomac, acesta este membru în comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, subcomisia pentru drepturile omului, face parte din delegațiile la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia, la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia.
A avut nenumărate luări de cuvânt de la tribuna Parlamentului European, de unde a militat inclusiv pentru restituirea Tezaurului României aflat la Moscova, atunci când s-a discutat despre „ planul de acțiuni al Uniunii Europene privind traficul de ilicit de bunuri culturale”.
Dragoș Tudorache-REPER
Fost judecător la Tribunalul Galați, Dragoș Tudorache a ajuns în politica mare fiind susținut de Dacian Cioloș. Pentru scurt timp, Tudorache a fost ministru de Interne (septembrie 2016-ianuarie 2017) și a ajuns europarlamentar pe listele Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS), înființat și condus de Dacian Cioloș.
În Parlamentul European, Tudorache face parte din comisia pentru afaceri externe, din delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo și din delegația pentru relațiile cu Statele Unite.
„ Sunt onorat să fiu inclus în Top 10 cei mai influenți europarlamentari ai acestui mandat, conform EUmatrix.eu. Inteligența Artificială (#IA) este, cel mai probabil, tehnologia cu cel mai mare impact care a fost dezvoltată până acum, cu efecte pe termen lung în absolut toate domeniile, iar #AIAct (Legea privind IA) este prima reglementare de acest fel din lume”, a scris recent Dragoș Tudorache pe pagina personală de facebook.
Mihai Tudose-PSD
Fost premier, ministru, deputat și în prezent europarlamentar din partea PSD, Mihai Tudose este binecunoscut românilor, mai ales prin declarațiile sale acide la adresa opozanților politici.
În Parlamentul European, Tudose este membru în comisia pentru comerț internațional și în delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
Un exemplu al „bunei colaborări” între europarlamentarii PSD și PNL când vine vorba despre interesul național reiese dintr-o postare relativ recentă pe facebook a lui Mihai Tudose.
Deranjat de faptul că europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a afirmat despre el că se afla „la bufet” când în PE se discuta despre problema agricultorilor, Mihai Tudose a publicat pe pagina sa de facebook următoarele: „ Ei bine, dacă tot îl mănâncă (pielea), am să fac publică ultima ispravă galbenă în ceea ce privește “cum se luptă la Bruxelles colegii galbeni pentru agricultori”! Nu a precizat Rareș Bogdan pentru agricultorii din ce țară se luptă ei, dar dacă e luptă… amănuntele nu mai contează!
Votul recent privind reducerea drastică și obligatorie a folosirii pesticidelor. Pentru propunerea care risca să arunce în aer agricultura și securitatea alimentară din România și țările estice au votat eurodeputații PNL.
Pentru respingerea propunerii aberante, formulate de o ecologistă germană, am votat 299 de europarlamentari, inclusiv reprezentanții PSD. Rezultatul fiind căderea la vot a propunerii respective!
După cum se poate vedea (voturile prezentate la sfârșit), eu “de la bufet” am votat în favoarea României și a agricultorilor români! Ei nu!!!”
Fiind coordonatorul campaniei electorale al PSD pentru alegerile europarlamentare din luna iunie, Mihai Tudose are garantat încă un mandat la Bruxelles.
Iuliu Winkler-UDMR
De pe lista europarlamentarilor români nu putea lipsi un maghiar.
Membru al Consiliului Permanent al UDMR încă din anul 2007, Iuliu Winkler a ocupat pe rând funcția de ministru delegat pentru comerț în cadrul Guvernului Tăriceanu, la sfârșitul anului 2004 și Ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației începând cu august 2007.
În cadrul PE, Winkler este vicepreședinte al comisiei pentru comerț international și membru în delegația pentru relațiile cu Republica Populară Chineză.
Iuliu Winkler încheie, în ordine alfabetică, lista cu actualii europarlamentari români și serialul nostru de prezentare a acestora.
După alegerile din 9 iunie doar 33 de politicieni români vor ajunge să ocupe un birou de parlamentar la Bruxelles.
Numărul de europarlamentari dat de fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obţinut de partidul respectiv. Au dreptul de a fi aleși ca membri din România în Parlamentul European persoanele care au împlinit vârsta de 23 de ani, au drept de vot și figurează pe listele unui partid politic, ale unei organizaţii a cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, unei alianţe politice, alianţe electorale ori ca independent. Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.
Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.
Deși sondajele de opinie creditează PSD și PNL, care vor merge cu o listă comună de propuneri, cu cel mai mare scor, nu este exclus ca la 9 iunie AUR și USR să producă surprize.
Cert este că „greii” din partidele coaliției aflate la putere, Mihai Tudose, Dan Nica, Victor Negrescu de la PSD, sau Vasile Blaga, Rareș Bogdan ori Cristian Bușoi, de la PNL, vor avea asigurate locuri eligibile.
S-ar putea să dispară însă din peisajul de la Bruxelles personaje precum Traian Băsescu sau Eugen Tomac, dar și europarlamentari cu ștate vechi, care vor fi nevoiți ca pe criterii politice să lase locul celor aflați mai sus în ierarhia de partid.
De menționat și faptul că politicienii se bat să obțină un loc de europarlamentar și datorită veniturilor consistente, undeva în jurul a 8.000 de euro lunar, plus alte beneficii, la care se adaugă lipsa ochilor indiscreți ai jurnaliștilor.
