”Soarta Greciei nu mai poate fi evitată: România și cifrele groazei” scriam aici acum mai bine de o lună, îngrijorat de analiza la rece a unor date oficiale despre buget, economie și datorie externă. Din păcate, lucrurile merg din rău în mai rău: pînă vom ajunge să tragem o paralelă între noi și greci, s-ar putea să ne confrutăm cu un scenariu horror: lipsa banilor pentru plata pensiilor și salariilor. Și nu vorbim de supoziții, ci de informații concrete.
Presa ultimelor zile a dezvăluit că din documente guvernamentale oficiale transpare dezastrul:
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din PIB după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrîndu-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor, scrie publicația Defapt.ro.
Ca să ne facem o idee cum stăm, în programul guvernului Ciolacu adoptat vara trecută de Parlament, deficitul asumat pentru sfîrșitul acestui an e de 2,95%. După trei luni avem deja 2,06%. Ciolacu a fost generos cu promisiunile, că nu îl durea gura.
Să mai amintim că, recent, Comisia Europeană a informat că guvernul Ciolacu a falsificat datele privind deficitul bugetar pe 2023, cifra reală fiind 6,7% în loc de 5,9%.
Prin asemenea manevre nu îmbunătățim lucrurile, ci doar șubrezim încrederea organismelor internaționale în leadershipul de la București.
Zilele trecute, Comisia Europeană a decis, de asemenea, să deschidă două proceduri de infringement împotriva României, prima pentru nerespectarea legislației privind achizițiile publice, iar cea de-a doua pentru neaplicarea normelor UE privind întîrzierea plăților.
Păi, cum să nu întîrzie guvernul PSD-PNL plățile atît timp cît nu mai are nici bani de pensii și salarii?
Memorandumul dezbătut vineri în guvern relevă că „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (ÎCCJ, CCR, Ministerul Justiției, Ministerul Public, CSM), fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale pînă la sfîrșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii avînd ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială”.
Tot acolo, se arată că Ministerul Educației are nevoie de ”identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar CNAS nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat”, mai scrie presa. Bonus: „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începînd cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora”.
Practic, mai toate autoritățile și instituțiile reclamă imperios bani de la guvern pentru a nu intra în blocaj. În mod normal, se conturează o rectificare bugetară de amploare peste vară, în plin sezon de campanii electorale.
Mai dramatic, se poate ajunge într-o situație de excepție, și anume operarea unei rectificări bugetare înainte de termenul legal permis, adică după 30 iunie, pentru că legislația fiscală permite excepții, în cazuri grave.
Și situația chiar e tot mai gravă.
Într-o interpelare parlamentară către guvern, de zilele trecute, se arată că firmele românești se dizolvă și își suspendă activitatea pe capete, iar investițiile străine sunt în scădere cu 8,62% față de anul trecut. ”Nu vor mai fi bani pentru plata pensiilor și a aparatului de stat decît din împrumuturi.
Investiţiile directe ale nerezidenților în România s-au cifrat în primele două luni ale acestui an la 1,229 miliarde de euro, în scădere cu 8,62%, comparativ cu 1,345 miliarde de euro în perioada similară din 2023, conform unor date publicate de BNR.
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a scăzut în primele două luni din 2024 cu 8,3%, comparativ cu perioada similară din 2023, la 1.084 societăți, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Numărul de dizolvări de firme și de suspendare a activității a crescut în mod alarmant.
Investițiile străine în scădere cu 8,62% față de anul trecut. Antreprenorul roman nu are un mediu proprice pentru investiții fiind decapitalizat de structura sistemului de impozitare.
În februarie 2024, au fost înmatriculate 603 societăți cu participare străină (minus 14,2% față de aceeaşi lună din 2023), cu un capital subscris de minus 10,7%). În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (25,97 din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (21,06% din total). Lipsește activitatea de producție, iar aşa zisa dezvoltare se face pe consum”, avertizează deputatul Gheorghe Acatrinei.
Analiștii, presa în ansamblu, vorbeau anul trecut de situația care se va înregistra în 2024, adică o cădere economică pe fondul celor 4 rînduri de alegeri și a campaniilor care le însoțesc, ca și a pomenilor electorale care era de așteptat să vină. Și se mai prognoza că decontul va veni în 2025, și va fi unul crunt, cu mari creșteri de taxe și impozite.
La cum se prezintă lucrurile, însă, decontul va veni mult mai rapid, și, în loc de pomeni electorale, românii sunt foarte aproape de a se trezi cu goluri în cardurile de salarii și pensii. Politicienii sunt mult prea ocupați cu alegerile, dar chiar și acolo se dovedesc repetenți, dovada circul cu uite candidații, nu sunt candidații. Se vede limpede: cu sau fără campanii sunt total lipsiți de soluții, ceea ce schițează un tablou încă și mai sumbru.
