Partidul Socialiștilor, Partidul Mișcarea Alternativa Națională și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, partid extraparlamentar, au început negocieri pentru identificarea unui candidat comun la funcția de președinte al Republicii Moldova.
Informația a fost confirmată separat, atât de vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, fruntașul socialist, Vlad Bătrâncea, cât și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, ex-premierul moldovean Ion Chicu.
Potrivit declarațiilor celor doi politicieni moldoveni, viitorul candidat la postul de șef al statului ar trebui să fie o persoană fără afiliere politică, dar cu experiență în fruncții de conducere a statului moldovean. „Candidatul comun nu poate reprezenta un singur partid politic, pentru că nu poate pretinde la susținerea comună a mai multor formațiuni poltice, este candidatul unui partid cu susținerea altor partide. Candidatul comun trebuie să fie apolitic și trebuie să fie deasupra unor interese partiinice, trebuie să fie un om bine pregătit și să apere statul de drept, justiția, alegerile libere și corecte, libertatea presei”, a precizat Bătrâncea.
La rândul său, fostul premier moldovean, Ion Chicu, a spus că formațiunea politică pe care o conduce discută cu mai multe partide de stânga și de centru stânga despre necesitatea înaintării unui candidat comun la funcția de șef al statului moldovean, „decizia finală a partidelor aflate în negocieri va fi luată până la finalul lunii februarie”. Chicu a declarat că există o listă scurtă de posibili prezidențiabili și că el nu se numără printre cei care sunt prezenți acolo. “Negocierile au ca principală idee că viitorul prezidențiabil ar trebui să fie o persoană care să consolideze societatea moldoveană. Noi suntem toți diferiți, cu viziuni diferite, iar viitorul președinte al statului moldovean trebuie să fie deasupra la această vânzoleală politică”, a spus Chicu, adăugând, la rândul său, că cel mai ideal candidat ar fi unul apolitic.
Este clar că, potrivit acestor declarații, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, lider al Partidului Mișcarea Alternativa Națională, nu îndeplinește condițiile pentru a deveni prezidențiabil: este președinte de partid, deloc apolitic.
Nici Igor Dodon nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de acest suport politic. Vlad Bătrâncea a confirmat că fostul șef al statului moldovean și-ar dori să ajungă prezidențiabil dar a sugerat că fiind membru al Partidului Socialiștilor, nu poate benificia de susținere.
Nu este clar cine sunt cei care au ajuns pe această listă scurtă. Comentatorii politici dintre Prut și Nistru au făcut tot felul de supoziții afirmând că fosta șefă a administrației regiunii autonome găgăuze, Irina Vlah, ar putea fi prezidențiabilă. Dar, chiar dacă Vlah are experiență în funcții de conducere și s-a ferit să adere la vreo formațiune poltică, nu există nici o certitudine că este prezentă acolo.
Observ, pe de altă parte, că fostul ministru de externe al Cabinetului Pavel Filip, Tudor Ulianovschi, a revenit, brusc, în spațiul mediatic dintre Prut și Nistru. Considerat un profesionist și un diplomat remarcabil, Ulianovschi este singurul, după Nicu Popescu, care-i poate face concurență Maiei Sandu în plan extern și are suficient de multe relații persoanale cu decidenți internaționali care influențează jocurile de putere din regiune. Fostul șef al diplomației moldovenești nu este membru al vreunei formațiuni politice moldovene, deci poate beneficia de susținerea politică a partidelor suveraniste/stataliste. Nu se știe dacă el își dorește asta.
Toate aceste alinieri la startul alegerilor prezidențiale vor fi mai clare după aflarea rezultatului alegerilor europarlamentare. Atunci vom ști care este viitoarea structură a Parlamentului European și vom vedea dacă Maia Sandu va mai beneficia, sau nu, de susținerea politică care a făcut posibilă mobilizarea la vot a diasporei moldovene din Uniunea Europeană. Fără acest vot, șansele actualei șefe a statului moldovean sunt extrem de reduse în contextul în care cetățenii moldoveni plătesc cel mai mare preț pentru gaze naturale din Sud-Estul Europei iar prețurile sunt în continuă creștere.
În momentul în care scriu acest text, doar doi lideri politici moldoveni și-au anunțat clar participarea la cursa electorală pentru prezidențiale. Este vorba de Maia Sandu, care a anunțat asta la data de 24 decembrie 2023 și Renato Usatâi, președintele formațiunii politice intitulate Partidul Nostru, care a declarat, în toamna anului 2023, că va candida.
Este clar că, în cazul în care formațiunile politice suveraniste/stataliste de stânga nu vor reuși să identifice un candidat comun – lucru destul de probabil având în vedere practicile din politica moldoveană, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale.
Nu este încă clar dacă acest candidat va fi Igor Dodon, formațiunea politică din care face parte va organiza, în timp apropiat, congresul extraordinar pentru alegerea președintelui.
Vom vedea atunci dacă Igor Dodon va fi, sau nu, prezidențiabil.