Presa dintre Prut și Nistru a scris recent despre deconspirarea de către jurnaliști de investigație din Ucraina a fostului șef de Stat Major al Armatei Naționale a Republicii Moldova. Potrivit publicație The Insider, Igor Gorgan ar fi colaborat cu spionajul militar rus.
Notez, ca să fie clar, că doar o instanță de judecată este cea care trebuie să se exprime pe marginea acestor acuzații. Până la apariția unei hotărâri a instanței de judecată asupra faptelor lui Igor Gorgan se aplică prezumția de nevinovăție.
După apariția acestei știri, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a confirmat informația, iar Anatol Șalaru, fost ministru moldovean al Apărării în perioada 2015 – 2016, a declarat că știa despre relațiile de spionaj ale lui Gorgan cu Federația Rusă și că, la scurt timp după preluarea mandatului, l-a demis.
La rândul său, șefului cabinetului președintei Republicii Moldova, Adrian Băluțel a declarat că „astfel de crime împotriva statului trebuie pedepsite în cel mai aspru mod, pentru trădare de Patrie”.
Oficialul moldovean a adăugat că acest caz demonstrează necesitatea unei monitorizări continue a societății pentru pentru depistarea infractorilor din interior care susțin amenințările hibride la adresa Republicii Moldova.
Nu neg existența amenințărilor hibride la adresa statului moldovean. Cred însă că reflectorul de atenție al serviciilor de informații ruse nu stă cu ochii larg deschiși doar asupra spațiului dintre Prut și Nistru.
Republica Moldova nu este buricul pământului. România și Polonia, conectate pentru a fi de strajă la hotarele Uniunii Europene, sunt ținte predilecte.
Pusă în context, declarația ex-ministrului moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, că știa despre relațiile lui Igor Gorgan cu reprezentanții Ambasadei Federației Ruse, duce la gândul că atât serviciile moldovene de contraspionaj militar, cât și Serviciul de Informații și Securitate, au știut că în cabinetul moldovean de miniștrii există o posibilă cârtiță și, cel mai probabil, au aplicat măsuri contrainformative.
Declarația șefului cabinetului președintei Republicii Moldova, că „apariția acestui de spionaj demonstrează necesitatea monitorizării societății moldovene pentru depistarea infractorilor din interior” trebuie privită inclusiv în contextul modificării de către Parlamentul de la Chișinău a definiției trădării de patrie, adoptată la 30 mai.
Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International Moldova, a declarat că, sub pretextul contracarării influenței străine răuvoitoare la adresa statului moldovean, noua definiție a trădării de patrie, adoptată de legislatorii moldoveni, ar putea fi folosită pentru a sancționa disidența politică și vocile critice.
„Modificarea Codului Penal al Republicii Moldova este alarmantă. Această nouă definiție lărgită a trădării de patrie este vagă și deschisă abuzurilor, reprezentând o amenințare deosebită la adresa dreptului la libertatea de exprimare. Îngrijorător este faptul că această lege riscă să incrimineze puncte de vedere și opinii care ar trebui protejate conform dreptului internațional”, a precizat oficialul Amnesty International.
Apariția, în acest moment, a subiectului jurnalistic dedicat fostului șef de Stat Major al Armatei Naționale a Republicii Moldova aduce/creează plus valoare deciziei deputaților majorității parlamentare de a modifica/lărgi definiția trădării de patrie în defavoarea libertății de expresie, a punctelor de vedere și a opiniilor critice, elemente ale drepturilor omului protejate conform dreptului internațional.
Decidentul politic din Republica Moldova, președintele Maia Sandu și echipa sa, întreprind toate măsurile necesare câștigării procesului electoral din 20 octombrie – alegerile prezidențiale și obținerea unui rezultat pozitiv la referendumul pro-european.
Cele două procese electorale sunt strâns legate între ele. Îmaginați-vă scenariul potrivit căruia referendumul pro-european ar fi invalidat, pe baza neparticipării ori a răspunsului negativ, din partea moldovenilor, la adresa vectorului de dezvoltare ales. Care ar fi impactul, pentru Maia Sandu, a unui asemenea vot negativ în eventualitatea desfășurării unui al doilea tur de scrutin prezidențial?
Organizații neguvernamentale afirmă că oligarhii moldoveni fugari cheltuiesc sume enorme de bani pentru dezinformare prin intermediul rețelelor de socializare. Agenția de presă Infotag notează că, potrivit asociației „Watchdog”, care a efectuat un studiu la acest subiect, a constatat existența a trei linii principale de manipulare: Occidentul va atrage Moldova în război; Rusia este principala piață pentru produsele agricole moldovenești; Războiul hibrid este un termen inventat de actualele autorități moldovenești pentru a lupta împotriva opoziției.
Sunt de acord că există forțe politice moldovene care își doresc ca Maia Sandu să nu câștige un al doilea mandat. Și cheltuiesc sume de bani pentru realizarea acestui obiectiv. La fel, sunt de acord că există război hibrid la adresa statului moldovean iar decidentul politic încearcă să transforme aceste riscuri de securitate în oportunități. Într-o formă sau alta, mai mult sau mai puțin, le-a reușit – felicitări!
Pe de altă parte, nu pot ignora rezulatele cercetărilor de opinie publică realizate onest și în mod profesionist. Potrivit acestor cercetări, majoritatea participanților la Barometrul Socio Politic realizat de IMAS consideră, la capitolul dedicat alegerilor prezidențiale, că va exista un al doilea tur de scrutin care ar putea să nu fie câștigat de actualul șef al statului moldovean. La fel, cred datelor OSINT care spun că Maia Sandu își dorește la 20 octombrie să câștige prezidențialele moldovenești dintr-un singur tur de scrutin. Este firesc ca decidentul politic actual să-și dorească o victorie la data de 20 octombrie. Este la fel de firesc să presupunem și să constatăm că puterea de la Chișinău a început să folosească resursele administrative aflate la dispoziție pentru realizarea aceastei victorii – așa ceva are loc și la case mai mari.
Este mai puțin firesc să fie operate modificări la Codul Penal al Republicii Moldova care să limiteze dreptul cetățeanului la opinie și puncte de vedere.
Consider că procesele electorale care se vor desfășura în acest an între Prut și Nistru ar trebui să fie ghidate de principiile și valorile definite în Carta Europeană a Drepturilor Omului și a valorilor democratice consființite pe continentul european, mai puțin în jurul subiectelor manipulatorii lansate de principalii actori politici implicați în alegeri.
Dar cine sunt eu ca dorințele mele să devină realitate? Presimt că moldovenii vor fi supuși tuturor manipulărilor posibile, cenzurii și amenințărilor, reale ori presupuse. Unii dintre ei și-au luat măsuri de siguranță, în ultimii doi ani, peste 120.000 de moldoveni și-au pus țara în raniță și au plecat peste graniță.
