22.3 C
București
sâmbătă, 13 aprilie, 2024
Google search engine
DiverseMărțișorul – origini, obiceiuri și semnificații

Mărțișorul – origini, obiceiuri și semnificații

Mărțișorul este o sărbătoare tradițională românească a primăverii, a bucuriei, a renașterii, a prospețimii, dar și a unui nou an în calendarul pastoral. Tradiţia Mărţişorului este inclusă, din 2017, pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, în urma solicitării iniţiate de România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, ţări în care există această sărbătoare străveche.

Originea mărțișorului se pierde în vechime, nu există date exacte, se crede  că a apărut încă din vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi de primăvară. Alţii sunt de părere că sărbătoarea mărţişorului a apărut în urmă cu mai bine de 8.000 de ani pe teritoriul românesc, răspândindu-se ulterior spre Bulgaria și Macedonia.

Anul Nou la geto-daci începea primăvara, la 1 martie, fapt dovedit și astăzi de urările din Noul An – aratul și semănatul sunt activități care se desfășoară primăvara. Pe 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, mărțișorul se oferea copiilor și tinerilor ca un fel de talisman destinat să poarte noroc sau să ofere protecție într-un prag temporar important.

Alte izvoare confirmă că sărbătorirea mărțișorului, Matronalia, a apărut în  vremea Imperiului Roman. Conform vechiului calendar roman, prima zi a anului, 1 martie, era închinată lui Marte, zeul războiului, al forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii.

Pe vremea dacilor, şnurul mărţişorului era confecţionat din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi negru. La români, mărţişorul este corelat cu personajul mitologic Dochia, a cărei zi era sărbătorită pe 1 martie. Potrivit legendei, şnurul ar fi fost tors de Dochia în timp ce urca la munte cu oile şi este un simbol al trecerii de la întunericul din timpul iernii, la lumina primăverii.

Mai târziu, şnurul negru a fost înlocuit cu unul albastru, dar începând cu secolul XVIII s-a optat pentru şnurul alb cu roşu.

Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, era atribuită vieții, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înțelepciunii bărbatului.

Șnur de mărțișor, împletire de alb și roșu

De altfel, șnurul pus pe Mărțișor semnifică schimbul de forțe vitale care dau naștere vieții. Culorile alb și roșu reprezintă, totodată, cele două anotimpuri opuse, iarnă și vară, care în vechime erau anotimpurile de bază, căci primăvara și toamna erau considerate a fi doar anotimpuri de trecere.

În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, spunea Simion Florea Marian, era datină ca părinții să prindă copiilor, la gât sau la mână,  câte o monedă de argint ori de aur. Exista credința că pe tot timpul anului copiii care purtau aceste amulete să fie deplin sănătoși și peste vară să nu-i apuce și să-i scuture frigurile, iar punerea mărțișorului se făcea pe 1 martie, până să răsară soarele.

În trecut obiceiul era să se prindă la gât sau la mână, copiilor, un ban de aur sau argint, prins cu șnur alb și roșu împletit.

Perioada în care se poartă mărțișoarele nu este stabilită cu claritate. În Bucovina copiii le poartă 12 zile, până la Mucenici, Blagoveștenie, Florii sau Paște, în funcție de zonă, după care se agață de creanga unui pom înflorit să aducă noroc. În Transilvania fetele poarta mărțișorul până când înfloresc primii trandafiri sau cireși sau până când va începe sa cânte cucul, după care îl leagă la ușă, fereastră sau de coarnele animalelor domestice pentru a le feri de duhurile rele. În Dobrogea, se poartă până la venirea berzelor, apoi este aruncat în aer strigând: ” ia-mi negrețele și dă-mi albețele! ”. În alte zone, acesta se poartă atât timp cât durează zilele Babelor sau până la Florii.

După ce nu se mai poartă mărțișorul se prinde de creanga unui pom roditor

Dar putem spune cu certitudine că mărțișorul se poartă până când primăvara își reintră în drepturi.

În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.

În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi iubite. În Bucovina, unele părți ale Moldovei sau ale Banatului, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele).

Coborât din vremuri străbune, mărțișorul asigura protecția într-un prag temporar important, marchează o dată importantă în calendar (Cap de primăvară), are o funcție socială de solidarizare a membrilor unei comunități, o funcție identitară de recunoaștere a apartenenței la un grup regional și, nu în ultimul rând, o funcție economică generată de comerțul cu mărțișoare.

În prezent mărțișorul este, din păcate, golit de sacralitatea pe care o avea odinioară, deoarece omul modern i-a uitat semnificația ancestrală. Majoritatea mărțișoarelor care se vând la orice colț de stradă, au formă de floare, ghiocel, coșar, future sau buburuză, simboluri specifice primăverii. Mărțișorul rămâne una dintre cele mai frumoase tradiții românești, căci în credința populară mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. O veche zicală românească zicea: „Purtați mărțișoare, să nu fiți arse de soare!”

Veronica Diac
Veronica Diachttp://canal33.ro
A preferat întotdeauna să facă munca „nevăzută” a unei redacții jurnalistice, cea de documentare, extrem de prețuită și de căutată atunci „când îți arde buza”, dar care îl lasă mereu în umbră pe autorul ei. E specializată în relația presei cu instituțiile bancare, de asigurări sociale și de sănătate, dar și pe spinoasa problemă a pensionării. Pasiunea ei cea mare e însă să scrie povesti urbane despre locuri și personaje care au făcut cândva „istorie”!
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments