18.5 C
București
sâmbătă, 13 aprilie, 2024
Google search engine
DiverseNăvalnic - legende și obiceiuri. Personificare a dragostei pătimaşe, Năvalnicul se reîntrupează...

Năvalnic – legende și obiceiuri. Personificare a dragostei pătimaşe, Năvalnicul se reîntrupează în Dragobete la 24 februarie

Năvalnic eşti, năvalnic să fii. Între buruieni de dragoste eşti şi buruiană de dragoste să rămâi!

Năvalnic a fost numele unui flăcău frumos căzut din cer. Fetele, cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul şi-şi făceau seama. Dacă intra undeva, în vreun sat, toate cărările se încurcau pentru fetele cele frumoase şi toată partea femeiască nu-şi mai ţinea firea. Umblau femeile buimace, amețite de iubire.

Personificare a dragostei pătimaşe, încurcă drumurile fetelor

Încă de la debutul lunii Februarie, în lumea satului românesc încep pregătirile pentru culturile de primăvară, pentru recolta următoare. 1 februarie aducea Triful viilor, zi în care, printr-un ritual de protecţie, viţa de vie şi pomii se stropesc cu agheasmă, spre a fi ferite de dăunători.

Triful mai este numit şi Năvalnicul şi se spune că ar fi fost un fecior frumos, “căzut din cer, care încurcă cărările fetelor frumoase şi nevestelor tinere.

Personificare a dragostei pătimaşe, Năvalnicul se reîntrupează în Dragobete la 24 februarie, ca simbol al dragostei curate a tinerilor, asociată la români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure al căror patron este.

Legenda spune că Băietanul cel frumos ajunsese într-o pădure. Maica Domnului, având a trece prin locurile acelea pline de copaci şi de buruieni fel de fel, îşi încurcă şi ea drumul din pricina lui şi, ori încotro s-ar fi întors, tot degeaba; trei zile şi trei nopţi a trebuit să rătăcească Prea-Sfânta, până ce, într-o bună dimineaţă, drept în zori, se întâlneşte în întunericul pădurii c-o babă îmbrăcată în cămaşă albă, umblând după buruieni de leac, fiind şi ea rătăcită de holteiul fermecător. — Pe cine cauţi bătrână a lui Dumnezeu, în zorii dimineţii? — Hei! Pe Năvalnic-voinicul, cel ce urseşte fetele, răspunse baba, şi am să-i fac de urât, să nu mai încurce cărările oamenilor!

Năvalnic, care pândea într-un tufiş, a şi ieşit la lumină, și a pus gând rău bătrânei şi Maicii-Prea-Curate. Dar aceasta, cunoscându-l, îndată l-a blagoslovit: — Năvalnic eşti, năvalnic să fii. Între buruieni de dragoste eşti şi buruiană de dragoste să rămâi!

Precum a şi rămas: buruiană de dragoste, pentru leac. Căci şi acum el creşte în păduri, pe vetre anume, ştiute de babe făcătoare de dragoste.

Năvalnic – planta de leac

Năvalnicul creşte prin păduri şi terenuri stâncoase şi împădurite. Femeile bătrâne ştiau cum să-l culeagă. Potrivit reputatului etnolog Ion Ghinoiu, năvalnicul e invocat de vrăjitoare în farmecele de dragoste, identificat cu Cupidon, zeul roman al dragostei sau Eros, zeul grec al iubirii. Recoltatea Năvalnicului în scopuri malefice se făcea la miezul nopţii. Când era invocată în scopuri benefice, planta se recolta dimineaţa, înainte de a cădea rouă, era adusă în sat şi aruncată pe sub streaşina casei sau purtată în sân de fete şi neveste pentru dragoste.

În medicina populară, năvalnicul este folosit şi pentru tratarea rănilor. Nu se cade să mergi la pădure supărat după Năvalnic, el cere veselie şi voie bună. Culegerea lui presupune un adevărat ritual, care cuprinde inclusiv ofrande depuse la rădăcina plantei şi rostirea de descântece: “O, tu, Năvalnice, Slăvit împărat, cum ai crescut şi te-au înmulţit mai mult decât orice iarbă, cum te-au înmulţit mai mult decât toate florile, aşa să alerge lumea spre (se rostește numele) care te-a cumpărat!”.   

Năvalnic cere voie bună și veselie celor ce merg să-l culeagă

De Sfânta Maria-Mare, merg în zorii zilei câte o babă însoţită de fete şi flăcăi care chiuie: „uiu! iu, iu, iu!” Supărat nu se cade să meargă cineva la pâdure după Năvalnic: el cere veselie şi voie bună. Tinerii duc în mână zahăr, iar baba îmbrăcată în curată şi frumoasă cămeşă albă zice: „cum năvăleşte lumea la zahăr, aşa să năvălească şi dragostea la mine în casă !” Mai tare şi mai cu foc se chiuie când tinerii dau cu ochii de buruiana dragostei, de năzdrăvanul şi frumosul Năvalnic.

Surse: Panteonul românesc- Ghinoiu, Hore şi chiuituri din Bucovina- Simion Florea Marian

Veronica Diac
Veronica Diachttp://canal33.ro
A preferat întotdeauna să facă munca „nevăzută” a unei redacții jurnalistice, cea de documentare, extrem de prețuită și de căutată atunci „când îți arde buza”, dar care îl lasă mereu în umbră pe autorul ei. E specializată în relația presei cu instituțiile bancare, de asigurări sociale și de sănătate, dar și pe spinoasa problemă a pensionării. Pasiunea ei cea mare e însă să scrie povesti urbane despre locuri și personaje care au făcut cândva „istorie”!
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments