Statisticile arată că dintre cei ce si-au pus rezoluții în noaptea dintre ani, procentul este majoritar pentru cei ce abandonează hotărârile încă înainte de a ajunge la finalul lunii ianuarie.
De ce renunțăm la ceea ce ne-am propus?
O primă explicație ar fi că stabilirea obiectivelor nerealiste și faptul că nu ducem la bun sfârșit ce ne-am propus, ne așază în starea de disconfort mental. Nu ne putem, de exemplu, aștepta să slăbim 10 kilorame în două săptămâni, ori să ne suprasolicităm alegând scopuri imposibile sau prea ambițioase.
O altă cauză a „eșecului” ar fi alegerea unui obiectiv care nu ține cont de propriile dorințe, ci vine ca urmare a influențelor celor din jur.
Poate că nu este realist să ne propunem brusc activități dificile în aer liber, dacă suntem sedentari. În acest fel, speranța și încrederea de sine se pot transforma în dezamăgire și deznădejde.
Pentru a nu fi dezamăgiți și a nu ne pierde încrederea, e necesar să ținem cont că întotdeauna obiectivul pe care ni-l propunem trebuie să fie SMART (specific, măsurabil, realizabil, realist, cu limite de timp corect stabilite).
Una dintre cele mai frecvente rezoluții pe care oamenii și-o propun la începutul anului este cea legată de sănătate, însă fără o definiție clară a ceea ce înseamnă sănătate, lucru care duce de cele mai multe ori la renunțare.
Pentru a nu fi renunțat la rezoluții sunt necesari câțiva pați de care să ținem cont: răbdarea că lucrurile nu se întâmplă peste noapte, abilitatea de a crea un plan detaliat și structurat, pașii pe care trebuie să-i facem pentru a ne atinge obiectivele propuse (obiective pe termen scurt, și termen lung), obstacole ce pot apărea, recompense pentru fiecare reușită, dar mai ales să luăm aminte că nu întotdeauna renunțarea este sinonimă cu eșecul.
Greșelile fac parte din viață, ne ajută să ne perfecționăm, iar momentul în care greșim nu trebuie privit ca „un capăt de lume”, ci ca o oportunitate de a învăța și a merge mai departe, dar mai ales cu mai multe cunoștințe și experiențe.
Daca vrem să schimbăm viața sau stilul de viață, nu încercăm să schimbăm totul deodată. Nu va funcționa. Pentru început alegem un singur domeniu pe care dorim să îl schimbăm.
Astăzi aproape toți ne propunem lucruri mărețe în preajma Revelionului, dar rezoluția pentru Anul Nou are, de fapt, în spate o istorie veche. Obiceiul de a face rezoluțiil de An Nou își are începuturile încă din vechime, chiar dacă reprezentarea era diferită.
Rezoluțiile din noul an au o istorie lungă și variată, care se întinde pe mai multe culturi și epoci. Se crede că primii care au practicat acest ritual au fost babilonienii, acum 4000 de ani. Ei sărbătoreau noul an în martie, când recoltele erau plantate. Sărbătoarea se numea Akitu și dura 12 zile. În aceste interval își făceau promisiuni zeilor, cum ar fi să-și plătească datoriile sau să-și returneze lucrurile împrumutate, pentru a avea parte de un an favorabil.
Egiptenii, perșii și romanii au fost influențați de babilonieni, împrumutând obiceiul de a face promisiuni la începutul fiecărui cclu calendaristic.
Rezoluțiile din noul an au o istorie lungă și variată, care se întinde pe mai multe culturi și epoci. Dar legendele despre aceste începuturi le vom depăna mâine, la canal33.ro
