Păresimi sau Sărindare reprezintă perioada celor 40 de zile în care se fac pomenirile celor adormiți, se ține post, se fac milostenii și rugăciuni.
Postul Mare își are începutul imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai. Sfinții Părinți spun că legea postului a fost dată în rai. Dumnezeu i-a poruncit primului om, lui Adam să nu mănânce din pomul cunoașterii binelui și răului. Dar Eva, mâncând din fructul interzis, a nesocotit porunca Domnului, căci „Nu mâncați” simbolizează legea postului și a înfrânării. Urmași ai păcatului originar, toți avem o vină ca rezultat al primului păcat, cel de neascultare, moștenind natura păcătoasă din clipa în care Adam și Eva au fost izgoniți din rai, momentul conștiinței rupte de Dumnezeu săvârșindu-se întâi prin mâncare.
Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică Postul dinaintea Învierii Domnului este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe.
În popor este numit Păresimile (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecimea (Τεσσαραϗοτή). În trecut, Păresimi era numele dat perioadei de 40 de zile cât durează Postul Paștelui. Deoarece în fiecare sâmbătă din perioada Postului Mare se face pomenirea celor adormiți, Păresimi este numele ce s-a dat pomenirilor care se fac în această perioadă.
Postul Mare are aproape 50 de zile, dar referința la cele 40 de zile este calcultă până în duminica Floriilor, urmate apoi de Săptămâna Patimilor, unde postul este mult mai aspru.
Astfel, pentru cei care vor să țină Păresimile, numite și sărindare, în dorința de a se ruga pentru sufletul și odihna celor adormiți, pomenirile păresimilor, se fac în fiecare sâmbătă din Postul Paștelui. Cei ce doresc și pot face colivă, aduc grâu sau arpacaș, care se va sfinți în fiecare sâmbătă, iar cu grâul de sărindar se face coliva din Sâmbăta lui Lazăr, de dinaintea Învierii. În Postul Mare, ultima pomenire a celor adormiți se face în Joia Patimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
