Ministrul Sănătății s-a ales cu o plângere penală la DNA pentru contractul de consultanță, în valoare de 20 de milioane de euro, pe care l-a încheiat cu Organizația Mondială a Sănătății, instituție la care Rafila a lucrat înainte de a ajunge în actuala funcție. Mai mult, pentru aceleași acuze a fost sesizat și Parchetul European, banii dați de Rafila foștilor colegi provenind din PNRR.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus o sesizare oficială la Parchetul European și la Direcția Națională Anticorupție cu privire la contractul de consultanță, în valoare de 20 de milioane de euro, încheiat de către ministrul PSD al Sănătăţii, Alexandru Rafila cu OMS, din fondurile alocate de Uniunea Europeană prin PNRR.
Contractul, semnat de ministrul Sănătății cu foștii săi colaboratori de la Organizația Mondială a Sănătăţii, ridică suspiciuni uriașe că a fost încheiat prin comiterea unor fapte de abuz în serviciu, delapidare și înșelăciune, susține Ungureanu.
În România există însă o puzderie de instituții care au în fișa postului exact ce ar trebui să facă și cei de la OMS – precum Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate, Inspecția Sanitară de Stat, Parlamentul României sau Ministerul Sănătății. Astfel, există deja documente, legi, ordine de ministru, proceduri, care sunt dublate de obiectivele pe care ar trebui să le îndeplinească OMS prin contractul de consultant, de unde și suspiciunile sesizate de Emanuel Ungureanu la DNA și Parchetul European.
„Poate cel mai grav lucru din contractul de consultanță încheiat de Rafila cu OMS este suspiciunea de dublă finanțare: Autoritatea Națională de Management al Calității a obținut un contract, tot din fonduri europene, prin care această instituție se obliga să construiască proceduri de evaluare și creștere a standardului calității actului medical în sistemul sanitar românesc… Mai mult decât atât, Rafila a cerut, prin contractul de consultanță cu OMS, ca vechii colaboratori să-i transmită locațiile și căile de acces ale spitalelor din România, să construiască criterii de alocare a banilor către nevoile din sistemul sanitar, inclusiv prin Casa Națională de Asigurări”, a scris pe facebook Emanuel Ungureanu.
„E clar că Rafila și-a bătut joc de banii din PNRR dăruind, ca din propriul buzunar, 20 de milioane de euro către o instituție care ar fi trebuit, printre altele, să îi învețe pe cei din Ministerul Sănătății, până în semestrul IV al anului 2023, unde sunt căile de acces ale spitalelor din România.”, spune deputatul USR, care este și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților.
Acesta susține că a sesizat și Parchetul European deoarece nu are încredere că DNA își va face corect datoria și că sesizarea va fi uitată în cine știe ce sertar.
Și s-ar putea să aibă dreptate Emanuel Ungureanu, ținând cont de faptul că scandalul nu este nou și a izbucnit încă din vara anului 2022. În mod normal, ținând cont de personajul acuzat și de sumele vehiculate procurorii anticorupție ar fi trebuit să se sesizeze de mult timp din oficiu.
Trebuie menționată și poziția oficială adoptată de Alexandru Rafila, prin intermediul unui comunicat emis de Ministerul Sănătății. Pentru o corectă informare, redăm integral respectivul comunicat.
„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la colaborarea Ministerului Sănătății cu Organizația Mondială a Sănătății în vederea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), facem următoarele precizări: În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (Componentele C12 – Sănătate și C7.I3 – Digitalizare), aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene din 3 noiembrie 2021, coordonatorii de reforme și investiții sunt responsabili de îndeplinirea țintelor și jaloanelor aferente, fiind recomandată utilizarea asistenței tehnice furnizate de organizații și instituții internaționale, respectiv Organizația Mondială a Sănătății, Banca Europeană pentru Investiții și Banca Mondială.
Conform anexelor de cost aprobate în cadrul PNRR, pentru componenta de asistență tehnică s-a prevăzut un buget total general de aproximativ 50 milioane de euro. Aceste resurse financiare fac parte din categoria „granturi nerambursabile”, acordate României de Uniunea Europeană.
În perioada decembrie 2021 – februarie 2022, Ministerul Sănătății a efectuat consultări cu organizațiile și instituțiile internaționale incluse în PNRR, respectiv Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiții și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). OMS și-a asumat integral furnizarea de asistență tehnică pentru implementarea jaloanelor aferente Reformei 1, Reformei 3 și Componentei 7. I3 din cadrul PNRR.
În urma acestor consultări, în vederea îndeplinirii jaloanelor specifice reformelor de sănătate publică, Ministerul Sănătății a înaintat Guvernului României Memorandumul privind Aprobarea negocierii și semnării contractului pentru asistență tehnică dintre Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a fost aprobat în data de 24 mai 2022.
În baza mandatului acordat de Guvern, Ministerul Sănătății a purtat negocieri cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății, bugetul alocat asistenței tehnice de specialitate pentru Reforma 1, Reforma 3 și C7.I3 – Digitalizare fiind în cuantum de 21,25 milioane de euro pentru perioada 2022-2026, reprezentând 42% din bugetul total disponibil pentru asistență tehnică.
De asemenea, menționăm că, în vederea îndeplinirii tuturor jaloanelor specifice investițiilor în infrastructura de sănătate (ex: Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii Spitalicești – ANDIS), Ministerul Sănătății va purta negocieri suplimentare cu organizațiile internaționale de profil (Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții). Pentru coordonarea investițiilor în infrastructura de sănătate, Ministerul Sănătății utilizează în prezent asistență tehnică internațională oferită de Banca Europeană de Investiții prin intermediul acordului BEI-PASSA”, au precizat sec și în termeni specifici funcționarilor guvernamentali reprezentanții Ministerului Sănătății.
Fiecare înțelege ce poate, din răspunsul lui Rafila, deși acesta nu lămurește în niciun fel acuzele principale. Este însă treaba autorităților abilitate să cerceteze astfel de situații și să stabilească dacă este cazul să fie întocmit, sau nu, un rechizitoriu.
