Invitat în emisiunea Economia XXI, Adrian Negrescu – Consultant Economic, a răspuns întrebărilor Simonei Muscă despre previziunile economice pentru semestrul al II-lea al anului 2024
Ce pericole pasc economia României în super-anul electoral 2024 și de unde poate veni salvarea? În fața anului electoral cu patru runde de alegeri, care sunt provocările economice care așteaptă România în 2024?
Adrian Negrescu: Super-anul electoral 2024 aduce cu sine provocări majore pentru economia României, în principal din cauza incertitudinii politice și a cheltuielilor publice sporite. Într-un an cu patru runde de alegeri, există riscul ca deciziile economice să fie influențate mai mult de considerente electorale decât de rațiuni economice solide. Creșterea cheltuielilor publice poate duce la un deficit bugetar mai mare și la creșterea datoriei publice. De asemenea, investițiile private ar putea fi amânate din cauza incertitudinii politice. Salvarea poate veni dintr-o gestionare prudentă a finanțelor publice și din atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene disponibile prin PNRR și alte programe.
Cât va ajunge cursul euro/leu și inflația și cu cât va crește economia?
Adrian Negrescu: Prognozarea cursului euro/leu și a inflației este întotdeauna o sarcină complexă, dar se poate anticipa o continuare a volatilității. Presiunile inflaționiste, atât interne cât și externe, ar putea menține inflația la un nivel ridicat, în jur de 7-8%. În ceea ce privește cursul euro/leu, este probabil ca leul să se deprecieze ușor, atingând valori de 5.1-5.2 lei/euro, în funcție de contextul internațional și politicile monetare adoptate. Economia României ar putea crește cu aproximativ 3-4%, influențată pozitiv de investițiile din fondurile europene, dar și de incertitudinile politice și economice.
Lupta împotriva inflației este departe de a se fi încheiat?
Adrian Negrescu: Într-adevăr, lupta împotriva inflației va continua să fie un subiect major în 2024. Factorii care contribuie la inflație, cum ar fi costurile energiei, prețurile alimentelor și perturbările lanțurilor de aprovizionare, sunt departe de a fi rezolvați. Banca Națională a României va trebui să mențină o politică monetară vigilentă, iar guvernul va trebui să adopte măsuri pentru a atenua impactul inflației asupra populației vulnerabile.
Instituţiile internaţionale văd creşteri mai mari de 3%. Cum interpretați acest aspect?
Adrian Negrescu: Este adevărat că instituțiile internaționale, precum Comisia Europeană și FMI, prognozează creșteri economice pentru România de peste 3% în 2024. Aceasta se bazează pe redresarea post-pandemie, atragerea fondurilor europene și o posibilă îmbunătățire a mediului investițional. Totuși, aceste prognoze trebuie privite cu prudență, având în vedere instabilitatea politică și riscurile externe care pot influența economia.
Care sunt previziunile economice pentru Uniunea Europeană?
Adrian Negrescu: La nivel european, economia UE este așteptată să înregistreze o creștere moderată, de aproximativ 2-3%. Principalele motoare de creștere vor fi redresarea sectorului serviciilor, investițiile în infrastructură și tranziția verde. Totuși, provocările persistente, cum ar fi inflația ridicată, tensiunile geopolitice și politicile comerciale internaționale, vor continua să exercite presiuni asupra economiei europene.
2024 este un an complicat, prin prisma celor patru rânduri de alegeri, dar poate fi privit și într-o notă optimistă, dacă ne raportăm la fondurile europene pe care România le are la dispoziție prin PNRR, dar și prin cadrul financiar multianual, la proiectele de infrastructură finanțate din astfel de fonduri, aflate în derulare și care ar putea fi urgentate anul acesta.
Adrian Negrescu: Anul 2024, deși complicat politic, oferă oportunități semnificative pentru dezvoltare economică, datorită fondurilor europene disponibile. Dacă România reușește să accelereze implementarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR și alte programe europene, acest lucru ar putea avea un impact pozitiv asupra creșterii economice și asupra calității vieții. În acest context, este esențial ca autoritățile să mențină un echilibru între cheltuielile electorale și investițiile strategice.
În ce măsură există riscul unor derapaje din partea statului, ale căror consecințe se vor vedea cel mai probabil din 2025 încolo?
Adrian Negrescu: Riscul unor derapaje din partea statului în perioada electorală este real. Deciziile populiste, majorările salariale nesustenabile și creșterea cheltuielilor publice fără acoperire economică pot duce la dezechilibre fiscale pe termen lung. Consecințele acestor măsuri se vor resimți probabil din 2025 încolo, sub forma unui deficit bugetar crescut și a unei datorii publice mai mari, care ar putea limita capacitatea de investiții a statului și ar pune presiune pe ratele de dobândă și pe cursul valutar.
Românii se tem de creșterea prețurilor și a ratelor la credite mai mult decât restul europenilor, dar cu toate acestea consideră că 2024 va fi un an mai bun decât precedentul. Pe ce ar putea să se fondeze optimismul românilor?
Adrian Negrescu: Optimismul românilor pentru 2024 se poate baza pe mai mulți factori. În primul rând, așteptările privind o utilizare mai eficientă a fondurilor europene și demararea unor proiecte majore de infrastructură pot crea perspective pozitive. În al doilea rând, speranța într-o stabilizare a inflației și a cursului valutar poate contribui la acest optimism. În plus, măsurile de sprijin pentru populație și afaceri anunțate de guvern pot crea o percepție de îmbunătățire a situației economice. Totuși, este important ca acest optimism să fie susținut de măsuri concrete și de o guvernanță responsabilă.
Puteți urmări interviul integral aici: https://www.youtube.com/watch?v=FyaaxN5UuLk
