12.4 C
București
vineri, 1 martie, 2024
Google search engine
DiversePrimul brad de Crăciun împodobit în România

Primul brad de Crăciun împodobit în România

Primul brad împodobit în România, în 1866 la Palatul Domnesc de pe Calea Victoriei, la casa regală, sau în 1810 la familia Golescu?

În anul 1866, potrivit surselor, în România a fost împodobit primul brad de Craciun la palatul principelui Carol I,

Fiind de origine germană, principele a adus cu el obiceiurile din acea vreme, de la Berlin.

În Palatul Domnesc de pe Calea Victoriei, în noaptea de Crăciun a anului 1866, prinți, prințese și invitați de seamă la palat, împodobeau bradul în timp ce cântau: „O, Tannenbaum, o, Tannebaum, Wie grün sind deine Blatter!” („O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde”).

Primul brad de Crăciun a fost împodobit cu lumînări, globulețe, flori de hârtie,și fructe.

Principele Carol evocă în „Memorii” Ajunul Crăciunului anului 1874, spunând că a fost „de o frumuseţe strălucitoare”, pentru prima dată fiind împodobiţi de Principesa Elisabeta în Sala Tronului un număr de 14 brazi frumoşi, potrivit obiceiului ţărilor nordice. Toți boierii din București au fost prezenți şi au primit cadouri simbolice.

Regele Carol I chema la masă sute de copii, stătea de vorba cu ei și le împărțea daruri (haine, fructe și dulciuri).

Carmen Sylva, pseudonimul literar al Reginei Elisabeta, scria despre acest Crăciun că a fost „unicul Crăciun cu adevărat fericit”.

Casa regală a României, a adus ca simbol bradul și împodobirea lui în ajun, și-a însușit tradițiile locale și a sărbătorit  Crăciunul ținând cont de obiceiurile românești.

 Alte surse spun că în anul 1810, Nicolae Golescu, fiul cel mare al lui Dinicu Golescu, a adus un brad de la Viena și l-a împodobit în casa sa din Câmpulung Muscel.

Primul brad românesc împodobit este considerat cel din casa familiei Golescu, una dintre cele mai influente familii boierești din Țara Românească, care a avut un rol important în mișcarea de modernizare și emancipare națională a românilor. Familia Golescu a fost una dintre primele care a adoptat obiceiuri și stiluri de viață europene, inclusiv cel al bradului de Crăciun.

Acesta a fost un gest revoluționar pentru vremea aceea, care a stârnit admirația și curiozitatea celorlalți locuitori ai orașului. Nicolae Golescu a fost cel care a tradus în limba română cântecul „O, brad frumos”, care a devenit imnul bradului de Crăciun în România.

Aceste informații se bazează pe pe o relatare a istoricului Nicolae Iorga, care a cercetat crespondenta famliei Golescu și ar fi găsit o scrisoare in care Nicolae Golescu descrie cum a dus un brad de la Viena și l-a decorat cu lumânări, globuri, panglici și dulciuri.

De atunci, tradiția bradului de Crăciun s-a răspândit treptat în toată țara, mai ales după Unirea Principatelor Române din 1859 și după Marea Unire din 1918, când România a devenit un stat național unitar și modern. Astăzi, bradul de Crăciun este un element esențial al sărbătorilor de iarnă pentru majoritatea românilor, care îl decorează cu multă dragoste și bucurie.

Bradul a devenit modă mai întâi în casele înstărite, apoi, în timp, acesta a intrat  în casele tuturor românilor.

De atunci împodobirea bradului devine cel mai așteptat moment pentru toţi membrii familiilor, în special pentru copiii cuminți care sunt nerăbdători să afle ce cadouri le-a adus Moș Crăciun.

Veronica Diac
Veronica Diachttp://canal33.ro
A preferat întotdeauna să facă munca „nevăzută” a unei redacții jurnalistice, cea de documentare, extrem de prețuită și de căutată atunci „când îți arde buza”, dar care îl lasă mereu în umbră pe autorul ei. E specializată în relația presei cu instituțiile bancare, de asigurări sociale și de sănătate, dar și pe spinoasa problemă a pensionării. Pasiunea ei cea mare e însă să scrie povesti urbane despre locuri și personaje care au făcut cândva „istorie”!
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments