1. Conducerile colective PSD și PNL, întrunite în ședințe separate, au aprobat (fără mari probleme) rezultatul negocierilor dintre Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă:
– Comasarea localelor cu europarlamentarele
– Ținerea prezidențialelor cu trei luni mai devreme
– Liste comune la europarlamentare
– Candidat comun la locale acolo unde PSD și PNL urmează să înfrunte primari USR în exercițiu.
Simpla privire aruncată asupra deciziilor l-ar face pe orice om care a cunoscut dictatura din interiorul Partidului Comunist și a fost convins în 1990, cînd s-a înfiripat sistemul pluripartitism, că democrația din societate e precedată de democrația din partide, să creadă că în ședințele conducerilor colective au fost dezbateri furtunoase, voturi pe muchie de cuțit și chiar anunțuri de dizidență. Ei bine, ședințele în care s-au dezbătut și supus votului decizii cruciale pentru soarta fiecărui partid n-au durat mai mult de două ore. La PSD s-a votat în unanimitate. La PNL, cu doar cîteva voturi împotrivă. Nimeni de la PNL n-a anunțat că pleacă din partid în semn de revoltă, pentru a face un alt partid. Ca de obicei, s-au mediatizat intervenții critice precum cea a lui Ilie Bolojan. Dacă ne gîndim că la fiecare astfel de ședință e cîte un mort politic viu care o face pe independentul doar la nivelul gurii, vom putea suspecta un fel de regie, menită să arate electoratului, că PNL e fată cinstită, deși o face contracost.
Repet, deciziile vizează destinul celor două partide.
Pentru PSD e limpede că partidul a renunțat la ambiția drumului propriu. Alegerile de anul acesta erau pentru PSD șansa de a cîștiga mai multă putere mai multă putere. După victoria din 2016, au urmat pentru PSD ceea ce s-ar numi vremuri tulburi. Schimbări de prim miniștri, campania occidentală pentru răsturnarea lui Liviu Dragnea, adîncirea imaginii PSD de partid nefrecventabil european, dezastrul de la prezidențiale. Deși venite după o guvernare PNL dezastruoasă, alegerile parlamentare din 2020 nu iau adus PSD cîștiguri electorale semnificative. Partidul s-a clasat al doilea după PNL cu 29 % din voturi. În 2016 obținuse peste 40%. Venirea lui Marcel Ciolacu în fruntea PSD a schimbat din temelii partidul. L-a făcut frecventabil în plan european, l-a curățat de imaginea de partid al penalilor, și mai ales de partid al baronilor locali. Grație abilităților lui Marcel Ciolacu, PSD a ajuns la guvernare în doar un an și, după rotație, a dat premierul. De la rotație încoace , PSD a lăsat impresia de vioară întîi în Coaliție și chiar pe scena publică. În aceste condiții, deciziile supuse votului trebuiau să stîrnească uriașe controverse întinse pe cîteva zile și aprobate la un vot pe muchie de cuțit. Aceasta deoarece deciziile semnalează renunțarea de către PSD la politica pe cont propriu. Chiar dacă locomotivă, PSD trebuia să tragă prin aceste decizii și trenul de linie îngustă PNL. S-a votat în unanimitate după o oră și ceva de ședință.
Pentru PNL deciziile înseamnă o adîncire a dependenței de PSD. Am zis în jurnalul meu video, apelînd la termeni pamfletari, că PNL e un partid cu nasul în fundul PSD. Alegerile din 2024 puteau fi pentru PNL (partid rezultat din fuziunea PDL cu PNL), prilejul de a scăpa de sindromul de partid șoricel care hămăie (crezîndu-se dulău) la elefantul PSD. Deciziile supuse dezbaterii fac din PNL un partid anexă a PSD. Ipostază periculoasă cîtă vreme pe partea Dreaptă s-a înfiripat alianța USR, PMP, Forța Dreptei. Dezbaterea a durat o oră și ceva și s-a încheiat cu doar cinci voturi împotrivă și 58 pentru și două abțineri. Din 65 de voturi.
Mulți au văzut în momentul 21 februarie 2024 o lovitură dată democrației prin comasarea localelor și europarlamentarele.
Sînt și eu de-acord cu asta.
Aș adăuga asta: felul antidemocratic în care au fost votat decizii cruciale pentru soarta celor două partide. Cum să fie o democrație autentică în societate cînd în partide domnește dictatura?
2. Într-o conferință de presă comună de după cele două ședințe, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat o decizie despre care nu s-a discutat pînă acum în spațiul public, suprasaturat prin manipulare cu informația privind comasarea alegerilor:
Liste comune la europarlamentare.
Mulți se vor întreba cum de a fost de acord UE cu lista comună propusă de două partide care aparțin unor familii politice diferite. În realitate, n-a fost vorba de o cerere de aprobare din partea României. A fost vorba de o sugestie cu valoare de indicație venită de la Bruxelles.
La nivelul UE se manifestă îngrijorarea față de prezența în Parlamentul European a Grupului Suveranist. Și nu pentru că acest grup – din care face parte și AUR de la noi – ar pune la îndoială orientarea strategică a UE, ci pentru că el ar pretinde o împărțire a ciolanului numit șefiile UE.
Pînă acum, deși s-au confruntat în alegeri cele două mari familii – PPE și PES – s-au înțeles cînd a venit vorba de posturile bănoase de șefi UE. Concubinajul românesc a fost explicat de Marcel Ciolacu prin nevoia ca PSD și PNL să meargă împreună la Bruxelles, după alegerile europarlamentare, și să impună o șefie babană pentru România.
E vorba, evident, de postul de Comisar european pentru Apărare, post nou înființat, arondat deja Europei de Est, într-un cuvînt lui Klaus Iohannis.
La fel se va întîmpla cu toate posturile babane la UE. Exemplul românesc va fi urmat și de alte țări. Fie și în planul percepției, situarea pe primul loc al coalițiilor din noile familii va reduce impactul posibilului succes în alegeri al grupului suveranist.
Mult mai important, lista comună din România va micșora spectaculos pericolul abordării în spațiul public al relațiilor noastre cu Bruxellesul. Dacă ne gîndim că și Drepta Unită e pentru continuarea poziției de slugărnicie, doar AUR va fi prezent cu un alt punct de vedere. Numai că reprezentanții AUR n-au pregătirea necesară pentru confruntare în chestiunea relațiilor noastre cu UE.
3. Marcel Ciolacu a anunțat ținerea prezidențialelor înainte de parlamentare. Deși conducerea PNL n-a discutat asta, aceasta e strategia coaliției pentru Calendarul alegerilor.
La o primă vedere ținere prezidențialelor înainte de parlamentare, favorizează un candidat independent.
În realitate, decizia îl favorizează pe Nicolae Ciucă. Se pariază pe o plecare a lui Klaus Iohannis la Bruxelles înainte de septembrie 2024. Nicolae Ciucă va fi președinte interimar. Candidat unic al celor două partide el nu va avea probleme să fie ales. Din nou putem vorbi de o sacrificare a interesului PSD pe altarul dragului de PNL.