Înalții judecători ai Curții Constituționale a Republicii Moldova au dat aviz pozitiv asupra proiectului de lege pentru modificarea, prin referendum, a Constituției statului.
Potrivit lor, inițiativa de revizuire a legii supreme respectă condițiile prevăzute de lege și poate fi prezentată Parlamentului spre examinare. Astfel, majoritatea parlamentară de la Chișinău ar putea aproba organizarea desfășurării unui referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană iar integrarea europeană ar putea fi declarată obiectiv strategic al statului moldovean.
Referendumul ar putea fi organizat la data de 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Într-o reacție pe rețelele de socializare, președinta Maia Sandu a scris că statul moldovean are nevoie de unitate.
„Curtea Constituțională a decis – referendumul privind aderarea la UE este constituțional, poate avea loc pe 20 octombrie și va conține întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Avem nevoie de unitate, avem nevoie de implicarea fiecărui partid, organizație civică, cetățean, ca împreună sa garantăm pacea și bunăstarea pentru moldoveni. Uniți pentru Moldova Europeană vom reuși să îndeplinim obiectivul nostru comun – ca moldovenii să trăiască în pace, demn și liber într-o țară europeană puternică”, a transmis Maia Sandu.
Pentru mine este clar: în Republica Moldova începe campania electorală. Apelul făcut de doamna Sandu – Uniți pentru Moldova Europeană – reprezintă o solicitare de implicare civică a moldovenilor pentru Uniunea Europeană, adică inclusiv în favoarea unui nou mandat de președinte pentru domnia sa.
Mișcare politică inițiată de președinta Republicii Moldova este ingenioasă și îi poate aduce puncte electorale. În același timp, există riscul ca doamna președinte să își fure, singură, căciula. Explic în ce constă inventivitatea echipei din jurul doamnei Sandu. Pe parcursul anului 2023, majoritatea PAS a modificat articole din Codul Electoral dedicate modului de desfășurare a unui referendum național: PAS a coborât procentul de validare a consultării populare de la 50 la sută, la 33 la sută.
Deci, pentru ca referendumul inițiat de Maia Sandu să fie declarat valabil, la el ar trebui să participe 33 la sută din cetățenii cu drept de vot. De asemenea, pentru ca rezultatul acestuia să fie valid este nevoie ca 50%+1 din cei prezenți la referendum, să fie favorabili subiectului expus, adică 17 la sută.
Rezultă că legea supremă a statului moldovean poate fi modificată cu 17 la sută din voturile cetățenilor. Comportamentul moldovenilor la referendum este greu de prevăzut. Dacă, din lipsă de participare, această consultare populară nu va fi validată, doamna Sandu, inițiatoarea acestuia, va obține un rău imens: inamicii integrării europene vor folosi rezultatul la alegerile parlamentare de anul viitor.
Datele ultimului Barometru Socio Politic, realizat de IMAS în februarie 2024, arată că, 47 la sută din respondenți consideră inutil referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 37 la sută afirmă că suprapunerea acestuia cu alegerile prezidențiale s-a făcut din teamă că Maia Sandu le-ar putea pierde iar 52 la sută nu sunt de acord cu această comasare a proceselor electorale.
Potrivit acestei cercetări sociologice, 56 la sută din respondenți ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 42 la sută ar vota pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică iar 38 la sută ar vota pentru unirea cu România. Cea mai importantă descoperire a cercetării sociologice realizate de IMAS în luna februarie 2024 arată că, doar 18 la sută din respondenți ar susține un candidat la președinția Republicii Moldova care ar promova relații bune cu Federația Rusă, 26 la sută din respondenți ar vota un candidat pro-european iar 45 la sută ar vota pentru prezidențiabil care ar promova o relație echilibrată atât cu Federația Rusă cât și cu Uniunea Europeană.
Argumentul adus de decidenții politici moldoveni pentru desfășurarea referendumului spune că rezultatele acestuia vor permanentiza drumul Republicii Moldova către Europeană. Același lucru îl spune și directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning de la Bucureşti, Iulian Chifu, care a declarat pentru TVR Moldova că referendumul va ajuta la clarificarea politicilor externe ale statului moldovean.
„Cei care pariază astăzi contra integrării în UE sunt sinucigași politici”, a spus Chifu, specificând că „drumul ales de Republica Moldova, integrarea în UE, înseamnă mersul către prosperitate, securitate, către garanțiile pe care spațiul occidental de democrație îl oferă fiecărui cetățean”. Pe de altă parte, cetățenii moldoveni, care cunosc mai bine specificul realităților dintre Prut și Nistru, consideră că orientarea de politică externă a Republicii Moldova ar trebui să fie una de Federația Rusă.
Rezultatul analizei de constituționalitate a schimbării Constituției moldovenești prin referendum a dat dreptate majorității parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate. Anterior, mai mulți reprezentanți ai partidelor suveraniste/stataliste existente între Prut și Nistru au afirmat că, dacă judecătorii constituționali vor da dreptate majorității parlamentare, vor recomanda susținătorilor lor să nu ridice buletinul de vot dedicat referendumului.
Nu este clar dacă această strategie va fi urmată de toate formațiunile politice aflate în opoziție. Socialiștii moldoveni, într-un comunicat de presă, au făcut apel către toate forțele politice să se consolideze pentru a elabora o strategie unică față de acest referendum, pe care îl consideră ilegal. Socialiștii insistă că introducerea vectorului pro-european în Constituția Republicii Moldova ar fi ilegală căci încalcă articolul 5 al legii supreme dedicat democrației și pluralismului politic.
În articolul 5 al Constituției Republicii Moldova se afirmă că democrația se exercită în condițiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura și totalitarismul. Al doilea punct al articolului spune că nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului moldovean. Cel mai probabil, socialiștii moldoveni vor încerca să inițieze consultări cu alte partide de stânga ori centru stânga pentru disiminarea în societate a unui recomandări comune de comportament la referendum.
Nu este clar dacă acest apel la unitate anti-referendum, le va reuși ori nu. Câteva lucruri sunt clare: campania electorală pentru prezidențialele moldovenești a început, iar referendumul pro-european va duce la politizarea excesivă a societății moldovenești.
Probabil, cineva asta își dorește – în ape tulburi, peștele cel mare se prinde mai ușor. Ori se scapă printre degete. La Chișinău nu ne rămâne decât să privim desfășurarea acestor evenimente cu multă blazare. Între Prut și Nistru, excesul de zel, pro-european ori pro-statalist, este dăunător sănătății mintale.
