Un raport anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului în Republica Moldova, publicat săptămâna trecută, arată că între Prut și Nistru legile continuă să fie aplicate în mod selectiv iar corupția rămâne larg răspândită. Potrivit acestui document, deși autoritățile guvernamentale au luat unele măsuri pentru a combate corupția, acestea au fost în mare parte nereușite.
“În ciuda faptului că guvernarea a luat măsuri pentru a combate corupția și pentru a crește independența sistemului judiciar și capacitatea agențiilor anticorupție, corupția a rămas endemică. Corupția în sistemul judiciar și în alte structuri de stat a fost larg răspândită”, se arată în raport.
Principala carență evidențiată de documentul Departamentului de Stat se referă la independența judiciară și la justiția selectivă “legea nu a fost aplicată în mod egal pentru toți și a fost adesea aplicată în mod selectiv din motive politice”. „Avocații s-au plâns de cazuri în care drepturile clienților lor la un proces echitabil au fost refuzate. Mai mulți politicieni proeminenți reținuți în cursul anului au invocat o justiție selectivă și abuzuri ale dreptului lor la un proces echitabil”, se spune în arată în raport.
Activiștii pentru reforma judiciară au remarcat în raport că judecătorii amânau în mod obișnuit audierile pe termen nelimitat pentru inculpații bogați sau bine conectați și că această practică este considerată a fi legată de corupția personală a judecătorilor.
De asemenea, deținuții s-au confruntat cu tortură și tratamente inumane, în centrele de detenție administrate de stat, dar și în spațiile publice, de către poliție. Grupurile pentru drepturile omului au raportat supraaglomerare severă, iluminare și ventilație slabă, zgomot, îngrijire medicală inadecvată și personal medical și îngrijire medicală insuficiente în majoritatea centrelor de detenție. “Lipsa cronică de personal din închisori a dus la o dependență de ierarhii informale pentru a menține controlul asupra populației de deținuți, adesea prin violență”, se arată în raport.
Nu aș fi atras atenția asupra documentului publicat de autoritățile americane dacă nu mi-aș fi adus aminte că, în martie 2023, Veronica Dragalin, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, nu ar fi primit premiul Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023. Și ministrul moldovean al Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a primit, în decembrie 2023, din partea Departamentului de Stat titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.
Printre subiectele și promisiunile electorale ale partidului aflat la guvernare în Republica Moldova s-au numărat teme care țin de combaterea corupției și respectarea drepturilor omului. Potrivit raportului Departamentului de Stat, în implementarea acestor promisiuni guvernarea PAS a eșuat.
Constat o schimbare de discurs la adresa guvernanților de la Chișinău. Aceste note critice nu sunt singulare.
Într-un discurs despre Uniunea Europeană susținut la Sorbona, președintele Emmanuel Macron a declarat că, Ucraina și Republica Moldova “fac parte din familia europeană” și au vocația de a adera la UE, “atunci când va veni momentul”. „Așa cum am spus anul trecut la Bratislava, depinde de noi să ne asigurăm că ele sunt ancorate în Europa, să susținem reformele necesare acum pentru a pregăti această cale, care nu există decât dacă integrează acquis-ul comunitar”, a adăugat Emmanuel Macron.
Specificarea făcută de președintele francez, că Ucraina și Republica Moldova, vor adera la Uniunea Europeană “atunci când va veni momentul”, este una care leagă Chișinăul de Kiev și ar trebui să îngrijoreze.
Cert este că, în decembrie 2023, atunci când a fost luată decizia istorică ca Republica Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare, Comisia Europeană a avut note critice pentru cele două state referitoare la justiție și lupta împotriva corupției.
Nu cred că documentul publicat de autoritățile americane nu a fost cunoscut de către autoritățile de la București.
Cel mai probabil, acesta este motivul pentru care, la finele lunii aprilie 2024, Alina Gorghiu, ministrul român al Justiției a spus că autoritățile române vor furniza experți de justiție care vor ajuta statul moldovean în procesul de aderare la UE. Anunțul a fost făcut de oficialul român în timpul întrevederii cu ministrul moldovean al Justiției, Veronica Mihailov Moraru, care s-a aflat în vizită la București. ”Vrem ca Republica Moldova să aibă <<pe apelare rapidă>> contact cu cei mai buni experți români. Ne mobilizăm pentru a organiza anul acesta cel de-al treilea Forum de Justiție România-Republica Moldova. Acolo vom încheia un nou Plan de Acțiune în domeniul Justiției. Cooperarea noastră trebuie să se extindă și între sistemele noastre penitenciare și în domeniul probațiunii. Avem protocoale de colaborare care vor fi actualizate”, a spus Gorghiu.
Observ că în acest moment nu este adoptat un calendar clar de negocieri pentru Republica Moldova și Ucraina. Din punctul meu de vedere, procesul de extindere a Uniunii Europene a fost umbrit de campania pentru alegerile europarlamentare, din 6-9 iunie 2024, dar și de evoluția războiului din Ucraina.
La Bruxelles, există suficiente voci care afirmă că Uniunea Europeană nu poate accepta integrarea/extinderea unui stat pe al cărui teritoriu se desfășoară un război.
Am convingerea că în acest moment, diplomația moldoveană, în comun cu cea română, se află într-un proces discret de convingere a decidenților europeni să nu mai privească la pachet parcursul european al Chișinăului cu cel al Kievului, ci să le separe. Așa îmi explic desele vizite în capitalele europenea ale viceprim-ministrului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.
Este adevărat, decuplarea Chișinăului de Kiev ar transmite un semnal demoralizator autorităților ucrainene, dar această desfacere a destinului geopolitic al Republicii Moldova de cel al Ucrainei este importantă atât pentru București, cât și pentru Chișinău.
Sunt sigur că, spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova poate avansa mult mai repede pe fiecare din capitolele de negocieri, teritoriul este mult mai mic iar expertiza română ar oferi evitarea posibilelor erori.
Documentul venit din partea Departamentului de Stat nu doar că arată starea reală a justiției dintre Prut și Nistru, dar subliniază locațiile în care decidentul politic de la Chișinău, ajutat de expoerții români, ar trebui să își concentreze atenția pentru realizarea schimbărilor în bine.
