Sărbătoarea Buna Vestire, însemnată cu cruce roșie în calendar, are o semnficație aparte pentru credincioșii ortodocși și este rânduită în fiecare an pe 25 martie.
Buna Vestire semnifică faptul că Arhanghelul Gavriil, mesagerul lui Dumnezeu, este trimis să aducă Fecioarei Maria vestea că va naște pe Mesia, Iisus Hristos. Această sărbătoare are o importanță profundă în creștinism, fiind considerată începutul Noului Testament. Arhanghelul Gavriil este adesea reprezentat în iconografie ca un înger în alb, purtând un mesaj divin și uneori ținând o cruce sau un crin în mână. Imaginea sa este asociată cu blândețea și grația, în calitate de mesager al lui Dumnezeu.
În popor se crede că Buna Vestire are o importanță la fel de mare precum Sfintele Paști.căci dacă n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Paştile. Și pentru a ne încredința de legăturastrânsă dintre cele două mari sărbători, mărturie ne stă legenda:
„Se spune că într-un an au picat Paştile în ziua de Buna Vestire. Preoţii, după cum e datina, s-au sculat foarte de noapte, şi mergând la biserică au început să cetească liturghia Paştilor, însă despre Buna Vestire n-au amintit nimic.
După ce au sfârşit rugăciunile Învierii, aşteptau acuma să se facă ziuă. Și cu cât așteptau maim ult, cu atât în zadar le era toată aşteptarea, căci ziuă nu se mai făcea. De la o vreme, văzând că nu se mai face ziuă, au început a sta pe gânduri: care să fie oare cauza?
Şi cugetând ei cât vor fi cugetat, îşi aduc în urmă aminte că în ziua aceea nu-s numai Paştile, ci şi Buna Vestire şi că pentru Paşti s-a făcut slujbă, iar pentru Buna Vestire nu. S-au pus deci îndată şi au făcut slujba cuvenită şi pentru Buna-Vestire.
Și cum au făcut preoții rugăciunile şi pentru Buna Vestire, îndată s-a ridicat întunericul, s-a însăninat şi s-a făcut ziuă. Dar, spre cea mai mare mirare a lor, văzură că nu e dimineață, ci că soarele a fost ajuns acuma la amiazi.
De atunci nu mai pică Paştele deodată cu Buna-Vestire, ci totdeauna mai pe urmă.” (Sărbătorile la români–Simion Florea Marian)
Există credința că de Buna Vestire se află cum va fi vremea. Se zice că precum va fi timpul în ziua de Buna Vestire, aşa va fi el şi în ziua de Paşti. Dacă va fi frumos în ziua de Buna Vestire, va fi frumos şi în ziua de Paşti; dacă soarele iese dimineață, timpul va fi devreme; dacă iese la amiază, va fi şi timpul la vreme; iar dacă iese soarele spre seară, va fi timpul târziu. Dacă în ziua de Buna-Vestire se ridică ceața înainte de-a răsări soarele, dimeața cât mai devreme, așa de timpurie are să fie și primăvara.
Dacă în ziua de Buna Vestire se arată soarele de dimineață, atunci porumbii semănați vor fi frumoşi, dacă se arată cam pe la amiază, atunci cei mijlociu seminați vor fi frumoși. Dacă se arată de către seară, atunci cei mai târziu semănați vor fi cei mai frumoși.
Cei mai mulți români din Bucovina cred că Începând cu ziua de Bună Vestire, va fi mai cald şi mai frumos, de aceea se suie ciobanii în ziua aceasta pe stogul de fân şi melință cu toporul asupra iernii ca să fugă, că iarba-i înverzita şi ei au acuma unde paşte turmele lor.
În ziua de Buna-Vestire e datină de a bea apă cu frunză de brustur, spre a arăta mărimea căldurii de primăvară şi a scoate la păscut toate vitele, boi, cai, porci etc.
În zorii zilei de Blagoveştenie există credința că dacă se înconjoară și se tămâie casele, nu se apropie de casă nicio dihanie (şarpe).
Tot în această zi prin unele locuri se aprind focuri prin livezi, anume să rodească pomii. Românii din unele părţi ale Transilvaniei afumă pomii cu tămâie şi pleavă de cânepă, dimineața de Buna Vestire, până să răsară soarele, căci prin aceasta ei cred că vor fi scutiți de insecte peste an.
Tot atunci când se face foc în grădină şi se afumă pomii, se afumă în unele locuri din Transilvania şi plugul şi vitele de jug. Unele femei din Bucovina fac în dimineața acestei zile foc în ogradă înaintea uşei şi pun alăturea pâne şi sare şi o cofă cu apă ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Pânea şi sarea o dau apoi de pomană.
În unele zone din România, în dimineața zilei de Blagovestenie, persoana care se trezește prima tămâie în toată casa pentru a alunga supărările și necazurile.
În sfânta zi nimeni nu trebuie să caute gâlceavă că adduce ghinion.
Buna Vestire se serbează cu cea mai mare sfinţenie, mai ales de către femei, pentru vestea cea îmbucurătoare pe care a adus-o Arhanghelul Gavril Preacuratei Fecioare Maria, că va naşte pe Domnul nostru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii.
surse: Sărbătorile la români–Simion Florea Marian, Ion Ghinoiu, Ion Ghinoiu–Calendarul țăranului român, Gh. F.Ciaușanu–Superstițiile poporulu român
