Dezbateri aprinse pe rețelele sociale, pe tema numărului de cetățeni înscriși în Registrul electoral. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) și cele venite de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) indică faptul că numărul votanților este aproximativ egal cu cel al tuturor cetățenilor rezidenți în țară, de parcă în România nu ar exista peste trei milioane de minori.
Conform rezultatelor definitive ale ultimului recensământ al populației și locuințelor, desfășurat în anul 2021, populaţia rezidentă a României era de 19.053.815 de persoane, însă cu siguranță numărul acestora a mai scăzut în ultimii trei ani. Dintre aceștia, peste 3 milioane sunt persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani, deci nu au drept de vot. Rezultă că populația cu drept de vot rezidentă în România ar fi undeva la 16 milioane de persoane, o cifră estimativă, datele nefiind actualizate de către Institutul Național de Statistică.
Totuși, conform unui comunicat de presă publicat de Autoritatea Electorală Permanentă totalul cetățenilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 martie 2024 este de 18.965.288.
Conform aceleiași surse, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral 18.020.261 au domiciliul sau reședința în țară, iar 945.027 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS (Cetățean Român cu Domiciliul în Străinătate).
Greu de explicat cum s-a ajuns la această numărătoare a votanților. Se poate spune că practic numărul cetățenilor cu drept de vot este aproximativ egal cu cel al întregii populații rezidentă în țară.
Conform AEP, într-o singură lună de zile numărul cetățenilor cu drept de vot a crescut cu 24.454 față de ultima informare publică realizată pe această temă, potrivit căreia, la data de 29 februarie 2024 figurau în Registrul electoral 18.940.834 de alegători români.
Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia și a importului de date de la Direcția Generală de Pașapoarte (DGP).
Iată cum explică AEP creșterea numărului oficial de alegători înregistrat în numai 30 de zile: „Precizăm că, în perioada 01.03.2024 – 31.03.2024, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 19.507 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare; 275 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție.
Un număr de 89 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 01.03.2024 – 31.03.2024 este de 19.017, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP).
Datele importate de la Direcția Generală de Pașapoarte în data 18.03.2024 relevă că au intrat în evidențe 25.130 de alegători noi”.
Cine și cum explică diferența infimă dintre numărul total al populației și numărul de votanți? Vor vota și minorii sau, cum s-a mai întâmplat la alte alegeri, cei decedați?
Pe rețelele sociale se fac deja foarte multe speculații pe această temă, majoritatea celor care și-au exprimat o opinie fiind de părere că se pune la cale o manipulare grosolană a numărătorii voturilor la toate cele patru tururi de alegeri ce vor avea loc în acest an.
Autoritățile nu s-au sinchisit deocamdată să explice acest mister al matematicii electorale, însă scandalul este abia la început.
