Doar preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a participat, pe 24 ianuarie, la depunerea de flori organizată de Ambasada României în Republica Moldova la bustul lui Alexandru Iona Cuza din Chișinău, cu ocazia celebrării Unirii Principatelor Române. Nici un alt reprezentat al instituțiilor statului moldovean nu a ținut vreun discurs public dedicat unirii celor două principate românești.
Nu am văzut știri despre faptul că vreo instituție de învățământ moldovenească a organizat, în pauza mare, Hora Unirii. Nici manifestații populare, nu au fost. În Republica Moldova 24 ianuarie a fost o zi obișnuită de muncă, nu ca în România – zi de odihnă.
Academia de Științe a Moldovei a organizat, împreună cu Academia Română o sesiune de comunicări științifice. Atât.
În schimb, ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a ales data de 24 ianuarie, pentru a-și anunța plecarea din funcția deținută. Nu știm motivul real al plecării, dar toată conducerea, de la Maia Sandu, la Igor Grosu ori Dorin Recean, îl laudă: vai, ce deștept, vai, câte realizări.. Nimeni nu a întrebat de ce, dacă a fost atât de bun, îl lăsați să plece? Ori poate, e vorba de altceva care nu se spune la Telejurnal? E riscant să intru pe tărâmuri conspiraționiste, așa că, mă opresc aici.
Mă întreb de ce ministrul moldovean de externe a ales să își anunțe plecarea în ziua celebrării unirii Principatelor Române? Oare chiar nu putea să mai aștepte o zi? Evident că putea. Alegerea făcută a fost una premeditată și conștientă. E clar că Nicu Popescu a transmis un mesaj: depunerea mandatul de ministru de externe al Republicii Moldova în ziua celebrării unirii principatelor române transmite indirect că, Republica Moldova nu e România.
Explic. În mesajul său de rămas bun, Popescu spune că, de la preluarea mandatului, în 2021, a scos Republica Moldova din izolare și a reușit să readucă statul moldovean pe calea europeană. „În 2022, în ciuda unor circumstanțe geopolitice dificile, am reușit să mobilizăm sprijin internațional masiv pentru țara noastră și am reușit, în iunie 2022, să obținem statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anul 2023 a fost marcat de ancorarea fermă a Moldovei în spațiul și familia europeană, odată cu decizia Consiliului European de a lansa negocierile de aderare cu Republica Moldova”, scrie Popescu, pe Telegram, fără să facă vreo trimitere la România.
În contextul în care nici șeful Cabinetului de Miniștri de la Chișinău și nici președintele statului moldovean nu au participat la ceremoniile de marcare a zilei Unirii Principatelor Române, mesajul transmis de Nicu Popescu capătă claritate.
Unirea Principatelor Române a pus baza formării statului unitar român. În 1859, teritoriul dintre Prut și Nistru nu mai făcea parte din componența principatului moldav. Acest teritoriu a intrat în anul 1812 în componența Imperiului Țarist, iar provincia a primit statut de gubernie și a fost numită Basarabia.
Lipsa șefului Cabinetului moldovean de Miniștri și a președintelui Republicii Moldova de la celebrarea evenimentului care a contribuit major la apariția statului unitar român spune că decidentul politic actual nu își dorește nici o asociere cu unirea.
Ceea ce înseamnă că prezumțiile făcute de către comentatorii politici români potrivit cărora președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea participa la alegerile prezidențiale din România, pentru a realiza visul unirii Basarabiei cu România, sunt false.
Dacă era unionistă, Maia Sandu depunea un buchet de flori la bustului lui Cuza.
