Treisprezece formațiuni politice dintre Prut și Nistru au parafat, duminică 26 mai 2024, un document prin care își confirmă consensul pentru integrarea europeană a statului moldovean. Documentul poartă numele „Pactul pentru Europa” și se dorește a fi replica basarabeană a Acordului de la Snagov din anul 1995.
Reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova, formațiune politică care a fost artizanul semnării Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE, au parafat documentul dar nu și-au pus semnătura pe el.
Documentul nu a fost semnat nici de reprezentanți ai Partidul Comuniștilor și nici ai Partidului Socialiștilor ori de reprezentați ai partidelor aflate în siajul lui Ilan Șor.
În schimb, acest acord politic a fost semnat de principala formațiune rivală a partidului de guvernare în municipiul Chișinău – partidul primarului Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională.
Potrivit inițiatorilor acestui document, Blocul politic „Împreună”, procesul parafării și semnării documentului rămâne deschis și pentru alte formațiuni ori organizații neguvernamentale, “pentru a unii în jurul ideii integrării europene toate forțele politice moldovenești”.
La eveniment au fost prezenți ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, și ambasadorul Ucrainei, Marko Șevcenko. În discursul său, adresat euro-scepticilor moldoveni, ambasadorul ucrainean a declarat că timpurile când puteam alege între Est și Vest au apus, în prezent alegerea fiind făcută între „război și pace”. Șevcenko a precizat jurnaliștilor prezenți că autoritățile de la Kiev sunt interesate ca pachetul Ucraina/Republica Moldova de integrare în UE să fie menținut iar cele două state să adere concomitent la această asociație de state. Precizarea este extrem de importantă, o voi analiza separat.
La rândul său, Cristian Leon Țurcanu, ambasadorul României în Republica Moldova, a declarat că „Uniunea Europeană are culoarea libertății, a păcii și a prosperității”. Potrivit acestuia, „politicul are datoria fundamentală de a respecta și îndeplini dorința cetățeanului. Uniunea Europeană este deasupra ideologiilor politice. Oricine trece azi Prutul vede cu ochii săi ce înseamnă Uniunea Europeană: pace, stabilitate, un trai mai bun, educație și sănătate la standarde europene, dezvoltare economică, infrastructură”, a precizat diplomatul român.
Secretarul general al Partidului Acțiune și Solidaritate, Artur Mija, a spus că semnarea documentului este un eveniment foarte important. Potrivit acestuia, „este esențială promovarea comună a aderării la Uniunea Europeană. Pactul pentru Europa este doar primul dintr-o serie de acțiuni consecvente, dedicate acestui scop”.
În contextul declarațiilor făcute de reprezentatntul PAS, apare scenariul potrivit căruia toate partidele care au parafat/semnat documentul – Partidul Verde Ecologist din Moldova; Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; Partidul Liberal Democrat din Moldova; Partidul Social Democrat European; Partidul Național Liberal; Partidul Puterea Oamenilor; Partidul Mișcarea Alternativă Națională; Platforma DA; Partidul Schimbării; Liga Orașelor Și Comunelor; Coaliția Pentru Unitate și Bunăstare și Partidul Politic „Voința Poporului” – vor acorda susținere partidului de guvernământ la referendumul pro-european din 20 octombrie.
Logica spune că, din punct de vedere geopolitic, partidele semnatare vor face campanie pro-Uniunea Europeană și vor îndemna proprii simpatizanți să participe la consultarea populară și să voteze favorabil.
Cum se va reflecta suportul pro-UE a acestor partide în campania pentru prezidențiale? Va anula, sau nu, alegerea geopolitică, diferențele existente între Maia Sandu și ceilalți contracandidați?
Mai mulți semnatari ai acestui document au afirmat că „Pactul pentru Europa” „nu anulează concurența politică” și că partidele semnatare nu fac parte „din aceeași tabăra politică”. „Acest document nu este despre partide sau lideri politici, ci este un document care trebuie să îndrepte Republica Moldova spre UE”, a precizat reprezentantul Mișcării Alternativa Națională, Gaik Vartanean.
Documentul parafat la Chișinău de reprezentanții a 13 formațiuni politice nu este unul care să aducă plus valoare politicii externe moldovenești. Plus valoare externă au adus alianțele pentru integrare europeană în frunte cu Partidul Liberal Democrat din Moldova și Partidul Democrat, care au muncit pentru a face posibilă semnarea și parafarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană.
Dacă partidele de stânga, socialiștii și comuniștii moldoveni, ar fi semnat/parafat acest document, ar fi existat plus valoare, inclusiv externă.
Am fost primul jurnalist care a vorbit în spațiul public moldav despre necesitatea replicării de către clasa politică moldovenească a Acordului de la Snagov. Am considerat/consider că, între Prut și Nistru, nu există convingeri cu adevărat anti-UE. Ambasadorul român la Chișinău are dreptate: moldovenii pot face singuri diferența dintre spații civilizaționale, Occident versus Orient.
Că în politica moldovenească nu există ferme convingeri anti-UE au dovedit-o atât Partidul Comuniștilor, care în timpul guvernării sale a implementat Planul de Vecintătate RM-UE, cât și Partidul Socialiștilor, care, în 2019, a făcut alianță cu Partidul Acțiune și Solidaritate și a votat pentru numirea doamnei Sandu în calitate de prim-ministru. Voi aminti că, la ultimul congres al PSRM s-a anunțat că socialiștii nu sunt împotriva aderării Republicii Moldova la UE, dar pun în prim plan interesul național.
A existat, sau nu, posibilitatea ca inițiatorii „Pactului pentru Europa” să facă un efort suplimentar pentru a convinge a mai multe partide de necesitatea semnării acestui document? Nu știu detalii, nu mă pot pronunța. Cert este că la Agenția de Servicii Publice sunt înregitrate 63 de partide. În contextul în care „Pactul pentru Europa” este parafat doar de 13 din ele, va apare intransigența geopolitică a societății moldovenești.
Probabil tocmai pentru a evita confruntarea civilizațională dintre Occident și Orient, părinții legii supreme moldovenești au inclus în articolul cinci al Constituției Republicii Moldova, dedicat democrației și pluralismului politic, aceste două articole: (1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul. (2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Fără suportul tuturor partidelor existente în Republica Moldova, integrarea europeană va avea viteza unui tren care oprește în fiecare haltă. E bine că moldovenii s-au urcat în el și că vor ajunge, de bine, de rău, la destinație. E și ăsta un plus!
