Desfășurată în fiecare an la 21 martie, celebrează cea mai frumoasă formă de expresie, identitate culturală și lingvistică a umanității.
UNESCO a adoptat pentru prima dată ziua de 21 martie drept Ziua Mondială a Poeziei în timpul celei de-a 30-a Conferințe Generale de la Paris, în 1999, cu scopul de a sprijini diversitatea lingvistică prin exprimare poetică și de a crește oportunitatea ca limbile pe cale de dispariție să fie auzite. Este ziua în care subliniem importanța contribuției adusă de poeții mapamondului la la îmbogățirea culturii și spiritualității universale.
Poezia poate schimba modul în care oamenii văd lumea, poate inspira remedierea legăturilor dintre oameni şi poate crea armonie între semeni.
Poezia (din grecescul “ποίησις”, poiesis, care are sensul de “facere” sau “creare”) este o formă de artă în care limba este utilizată pentru calitățile sale estetice și evocative, pentru a completa sau a înlocui semnificația sa aparentă.
Poezia este creaţia literară care exprimă ori sugerează o idee, o emoţie, un sentiment, o stare sufletească, apelând la imagini artistice, la cuvinte cu sens figurat, având – din punct de vedere formal – armonie şi ritm.
Dacă are fir narativ și exprimă indirect ideile autorului, poezia poate să aparțină genului epic. De cele mai multe ori, însă, poeziile se încadrează în genul liric, căci exprimă sentimentele, ideile, starea sau concepția scriitorului în mod direct, descrierea fiind modul de expunere.
Întărind cele de mai sus, Sigmund Freud afirma că „poeții sunt stăpânii noștri, ai oamenilor obișnuiți, în privința cunoașterii minții, întrucât ei sorbesc din izvoare pe care noi nu le-am facut încă accesibile științei”
Începuturile poeziei românești au ca influență iluminismul, iar Istoria literaturii române că în jurul anului 1800 boierii care fuseseră la studii în occident s-au inspirat din din literature occidental, lirica medieval și renascentistă, inclusiv influenţe din literatura romantică. Poeziile abundă de filosofie despre trecerea timpului, sentimente frumoase și nobile, căldură sufletească și în mod special preocuparea pentru dezvoltarea limbii române.
De altfel, Catrenul testamentar al lui lenăchiţă Văcărescu privind importanţa limbii naţionale şi dragostea de neam şi ţară este celebru:
„Urmaşilor mei Văcăreşti!
Las vouă moştenire
Creşterea limbii româneşti
Ş-a patriei cinstire”.
Ziua Mondială a Poeziei are menirea să susţină creaţia poetică, şi să promoveze poezia ca artă deschisă oamenilor, căci este binecunoscut faptul că „poeții vin şi pleacă, dar poezia rămâne eternă.”