23.6 C
București
sâmbătă, 13 iulie, 2024
Google search engine
Diverse28 iunie 1940 – Ziua ocupației sovietice. 84 de ani de la...

28 iunie 1940 – Ziua ocupației sovietice. 84 de ani de la răpirea Basarabiei,Ținutului Herța și nordului Bucovinei

28 iunie 1940 reprezintă o dată tragică în istoria României, marcând ocuparea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța. Acest eveniment a avut consecințe devastatoare asupra populației și a influențat profund cursul istoriei românești în anii ce au urmat.

După Primul Război Mondial, Basarabia s-a unit cu România în 1918, iar această unire a fost recunoscută internațional prin Tratatul de la Paris din 1920. Însă, Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată această unire și a continuat să considere Basarabia ca parte a teritoriului său. Situația geopolitică s-a complicat și mai mult în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, un tratat de neagresiune între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, care conținea un protocol secret prin care Europa de Est era împărțită în sfere de influență. Basarabia era inclusă în sfera de influență sovietică.

La 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică a emis un ultimatum României, cerând evacuarea imediată a administrației și trupelor românești din Basarabia și Bucovina de Nord. România, neavând sprijin internațional și confruntându-se cu o amenințare militară iminentă, a fost forțată să accepte cererile sovietice pentru a evita un conflict armat devastator. În consecință, pe 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.

Ocuparea sovietică a avut efecte catastrofale asupra populației locale. Zeci de mii de români, inclusiv funcționari, militari și civili, au fost deportați în Siberia și alte regiuni îndepărtate ale Uniunii Sovietice. Deportările și represaliile au vizat nu doar elita politică și intelectuală, ci și familiile acestora, provocând suferințe imense.

Pe lângă deportări, populația a fost supusă unor politici de represiune, colectivizare forțată și desnaționalizare. Bisericile și instituțiile culturale românești au fost închise sau distruse, iar limba română a fost înlocuită treptat cu limba rusă în școli și în administrație. Această perioadă a fost marcată de o încercare sistematică de eradicare a identității naționale românești în teritoriile ocupate.

Reacția internațională la ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord a fost limitată, întrucât marile puteri erau implicate în cel de-Al Doilea Război Mondial. Aliații occidentali, precum Franța și Marea Britanie, erau preocupați de amenințarea nazistă, iar Germania nazistă, fiind semnatara Pactului Ribbentrop-Molotov, nu a intervenit în favoarea României. În aceste condiții, România a fost lăsată să gestioneze singură criza, fără sprijin extern semnificativ.

Ocuparea sovietică din 1940 a avut consecințe pe termen lung asupra României și a regiunii. Basarabia a rămas sub control sovietic și, ulterior, a devenit parte a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost incorporate în Ucraina sovietică. Această perioadă a marcat o fractură profundă în istoria și identitatea românească, iar rănile provocate de aceste evenimente sunt resimțite și astăzi.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Republica Moldova și-a declarat independența, dar relațiile cu România și cu minoritățile etnice din regiune au rămas complexe și tensionate. Amintirea ocupației sovietice și a suferințelor îndurate de populație continuă să influențeze identitatea și politica regională.

28 iunie 1940 rămâne o dată simbolică pentru tragedia și suferințele suportate de români în urma ocupării sovietice. Evenimentele din acea zi au lăsat o amprentă dureroasă asupra istoriei României și a regiunii, amintindu-ne de prețul libertății și al integrității teritoriale.

Veronica Diac
Veronica Diachttp://canal33.ro
A preferat întotdeauna să facă munca „nevăzută” a unei redacții jurnalistice, cea de documentare, extrem de prețuită și de căutată atunci „când îți arde buza”, dar care îl lasă mereu în umbră pe autorul ei. E specializată în relația presei cu instituțiile bancare, de asigurări sociale și de sănătate, dar și pe spinoasa problemă a pensionării. Pasiunea ei cea mare e însă să scrie povesti urbane despre locuri și personaje care au făcut cândva „istorie”!
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments