În fiecare an, la 29 iunie Sfânta Biserică ne amintește de Sfinții Apostoli Petru și Pavel. În icoane, aceștia sunt reprezentați împreună, iar cel mai adesea în biserici îi găsim pictaţi pe stâlpii din stânga și dreapta ușii de la intrare, fapt care vrea să ne transmită că cei doi apostoli, prin viața şi scrierile lor, sunt considerați „stâlpi ai Bisericii și luminători ai lumii”.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți împreună deoarece amândoi s-au săvârșit, conform Tradiţiei Bisericeşti, în aceeaşi zi, în cetatea Romei. Pentru că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost în temniţă fiindcă L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, aceștia sunt considerați ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
În anul 67, din porunca împăratului Nero, Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sfântului Pavel i s-a tăiat capul. Moaștele celor doi sfinţi au fost înmormântate împreună, iar tradiția a consemnat ziua de 29 iunie drept dată a martirajului Sfinților Apostoli Petru si Pavel.
Cel mai înaintat ca vârstă dintre apostoli, Sfântul Petru, deși nestatornic și aprig la vorbă, era considerat a fi cel mai sensibil dintre toți. Iar Sfântul Pavel, cunoscut mai ales pentru epistolele sale, precum „Imnul Dragostei”, este cel care a lăsat în urmă principiul fundamental al creștinului ortodox.
Conform tradițiilor populare, de Ziua Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel se dă de pomană pentru cei morţi, iar femeile trebuie să ofere vecinilor şi săracilor mâncare gătită, dar şi vase de lut pline cu apă, astfel încât morţii nu vor flămânzi, şi nici nu vor înseta pe tărâmul celălalt.
Tot astăzi, oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp, şi nici în gospodărie. În ziua prăznuirii celor doi sfinţi nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă şi nu se toarce, iar oamenii trebuie să meargă la biserică.
