Scandalul care este pe cale să destrame coaliția are o explicație destul de simplă: baronașii locali își simt scaunele amenințate și nici nu acceptă să își concedieze rudele sau amantele. Și dacă primarii PNL au respectat decizia liderului lor, cei de la PSD și UDMR au încercat o stratagemă de care însă premierul și-a dat seama și a anunțat o creștere a posturilor ce urmează a fi desființate de la 40.000 la 70.000.
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL explică cel mai bine modul în care PSD și UDMR au încercat să treacă pe sub radarul reformei din administrație posturile ce ar trebui desființate. “Partidele politice trebuie să fie rezonabile: reducerea efectivă de posturi este de 10%. Nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă”, susține Ciucu.
Într-o postare pe facebook acesta explică mecanismul prin care s-a încercat escamotarea numărului de posturi desființate.
„1.O primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi, în funcție de numărul de locuitori. Cumulat, la nivel național vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit.
2.Sunt primării sau consilii județene care nu și-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.
Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite.
Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate.
3.Nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferență de 32%, în medie.
Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim.
Pe scurt: dacă agreăm să scădem posturile ocupate cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse. O reducere de 40 sau 45% raportată la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate, asigură un impact cât de cât rezonabil (…)
4.Având în vedere că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) nu vor avea loc reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% și 20%”, este mecanismul prin care social-democrații și maghiarii au încercat să își conserve pe funcții bugetarii devotați.
Practic, desființezi un post care figurează doar pe hârtie, sau chiar dacă efectiv cineva pleacă din funcție, se poate întoarce a doua zi în aceeași instituție pe unul din aceste posturi libere.
La finalul postării sale pe facebook Ciprian Ciucu face și un bilanț al rezultatului reformei din administrație propusă de premier, dacă aceasta ar fi pusă în practică.
„Pe scurt:
*La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat;
*La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%);
*În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate.
(…) Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț! Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?”, se întreabă retoric prim-vicepreședintele PNL.
