Războiul din Gaza a intrat în a 376-a zi. Şi chiar dacă atenţia opiniei publice internaţionale se îndreptată spre acţiunile militare ale Israelului în Liban şi către iminenţa unui riposte la atacul Iranului din 1 octombrie, nu înseamnă că în Gaza lucrurile s-au mai relaxat, ba dimpotrivă.
42.289 de palestinieni – morţi până astăzi, din care, dacă scădem numărul luptătorilor raportaţi ca ucişi de Armata israelienă, respectiv 17.000, rezultă 25,289 de victime civile, în special copii şi femei. Plus 98.684 de răniţi (combatanţi şi necombatanţi, Ministerul Sănătăţii controlat de Hamas nu distinge între aceste categorii) şi 10.000 de dispăruţi. Pentru cei rămaşi în viaţă condiţiile sunt dure până la insuportabil.
Acesta este este motivul pentru care Secretarul american de Stat Antony Blinken (foto) şi Secretarul Apărării Loyd Austin (foto, în planul doi) au trimis o scrisoare ultimativă premierului Netanyahu şi ministrului Apărării, Yoav Gallant, recunoscând abia acum: “Situația umanitară pentru peste două milioane de civili din Gaza este din ce în ce mai gravă (…) Supraaglomerarea extremă (din sudul Fâşiei, n.m.) i-a expus unui risc ridicat de contagiune letală. Asistenţii umanitari raportează că nu sunt în măsură să satisfacă nevoile esențiale de supraviețuire ale civililor dependenți de ajutor. Camioanele care transportă mărfuri umanitare, inclusiv mărfuri perisabile finanțate de Statele Unite, sunt întârziate la traversarea platformelor. Suntem deosebit de îngrijorați de faptul că acțiunile recente ale Guvernului israelian – inclusiv oprirea importurilor comerciale, interzicerea sau împiedicarea a aproape 90 la sută dintre deplasările umanitare între nordul și sudul Gazei în septembrie, continuarea restricțiilor împovărătoare și excesive și instituirea unor noi verificări și cerinţe vamale oneroase pentru personalul umanitar și din transporturi, concomitent cu creșterea ilegalității și jafurilor – contribuie la o deteriorare accelerată a condițiilor din Gaza”. Urmează o serie întreagă de măsuri concrete pe care Executivul de la Ierusalim trebuie să le îndeplinească pentru a redresa situaţia. Şi, adaug, pentru a se califica să mai primească armament din Statele Unite.
De ce tocmai acum acest demers al celor doi înalţi demnitari de la Washington? Din cel puţin două motive. Primul este legat de aşa-numitele Amendamente Leahy (numele senatorului american care le-a introdus), prevăd – în esenţă – că America nu poate acorda asistenţă militară unor regimuri dovedite că încalcă drepturile omului. Al doilea motiv este unul de natură electorală: doamna Kamala Harris, candidatul Democraţilor la alegerile din 5 noiembrie, are probleme în circumscripţia Michigan, alcătuită dintr-un număr mare de cetăţeni americani de religie musulmană.