3.3 C
București
sâmbătă, 15 februarie, 2025
spot_img
Mai MulteDezvoltare personalaAmbivalența în dragoste: Te iubesc, dar nu te mai suport!

Ambivalența în dragoste: Te iubesc, dar nu te mai suport!

- Advertisement -

A iubi pe cineva poate fi o experiență complexă, plină de emoții intense, uneori chiar contradictorii. Relațiile nu sunt întotdeauna „și au trait fericiți până la adânci bătrâneți”, majoritatea oamenilor experimentând dragoste-ură/antipatie, la un moment, dat în relațiile lor.

Ambivalența este, așadar, experiența de a avea în același timp sentimente pozitive și negative față de cineva. În contextul unei relații romantice, ambivalența poate apărea atunci când simțim dragoste și apreciere față de partenerul nostru, dar, în același timp, avem anumite rezerve, frustrări sau dezamăgiri.

Este important să facem, însă, diferența: atunci când spunem că nu suportăm pe cineva, de fapt nu persoana nu ne place, ci comportamentul ei.

De unde poate veni această ambivalență?

Așteptări neîmplinite: Adesea, intrăm într-o relație cu anumite așteptări care, în timp, s-ar putea să nu fie îndeplinite, ceea ce duce la sentimente de frustrare și dezamăgire.


Răni emoționale: Persoana poate să vă fi rănit emoțional, intenționat sau neintenționat.
Conflicte nerezolvate: Dacă aceste probleme persistă și le tot treci cu vederea, fără să comunici asertiv ce te deranjează, ele pot alimenta frustrarea și resentimentele, care coexistă cu dragostea și aprecierea pe care le simți pentru partener.


Schimbări în relație/partener: Relațiile nu sunt statice, iar schimbările pot genera ambivalență. De exemplu, este posibil ca partenerul să își fi schimbat obiceiurile, comportamentul sau atitudinile sau ca dinamica relației să se fi schimbat, ceea ce vă face să simțiți atât apreciere, cât și frustrare.


Teama de angajament sau de intimitate: În unele cazuri, ambivalența poate fi o reflectare a propriilor noastre nesiguranțe. Ea poate apărea din teama de angajament, de respingere, de intimitate sau de abandon. În acest caz, ambivalența poate fi o formă de autoprotecție, în care rămâneți emoțional în „zona de siguranță” – nici prea aproape, nici prea departe de partener.

Ambivalența în relațiile romantice poate avea mai multe efecte: tensiuni și conflicte, confuzie, indecizie, stres și anxietate, resentimente, distanțare emoțională, sentimente de vinovăție și rușine, în cazuri extreme cicluri de despărțire și reîmpăcare. De aceea, este important de făcut distincția între modalitățile disfuncționale și cele funcționale de a face față ambivalenței.


Forme disfuncționale:
Evitarea: Treci cu vederea ce te deranjează și taci, dar ignorarea sentimentelor de ambivalență nu le va face să dispară, ci doar va prelungi și intensifica suferința.

Suprimarea emoțională: Încercarea de a vă suprima sentimentele sau de a pretinde că acestea nu există sau că exagerezi, este, de asemenea, nesănătoasă. Poate duce la creșterea anxietății și depresiei.

Învinovățirea partenerului: Atribuirea tuturor sentimentelor tale de ambivalență partenerului tău nu numai că este nedrept față de el, dar te împiedică să abordezi orice probleme emoționale pe care le-ai putea avea.

Luarea unor decizii impulsive: Ambivalența poate fi inconfortabilă și veți dori să o rezolvați cât mai repede posibil. Cu toate acestea, luarea unor decizii impulsive sub influența ambivalenței poate duce la regrete.

Presiunea: Insistențele asupra partenerului pentru a lua o decizie sau pentru a „depăși” ambivalența nu va face decât să îi sporească anxietatea.

Forme funcționale:

Acceptarea: Recunoașterea și acceptarea faptului că simți ambivalență este primul pas: există zile în care partenerul nu este persoana ta preferată și acest lucru este în regulă.

Comunicarea deschisă: Împărtășirea sentimentelor de ambivalență cu partenerul dumneavoastră poate fi extrem de utilă. Nu este vorba de a învinovăți sau critica, ci de a exprima sincer ceea ce simțiți.

Ascultarea activă și sprijin emoțional: Dacă partenerul se confruntă cu ambivalență, ascultați-l fără a-l întrerupe, fără a-l judeca sau fără a încerca să-i rezolvați problemele. Uneori, oamenii au nevoie doar să fie ascultați.

Înțelegere și răbdare: Încercați să înțelegeți mai bine aceste sentimente conflictuale. Există anumite comportamente sau situații care le declanșează?

În concluzie, ambivalența este o parte naturală a relațiilor umane. Nu există o relație perfectă și cu toții avem anumite aspecte ale partenerului nostru care ne exasperează. În acest sens, prezența sentimentelor ambivalente nu înseamnă că relația nu funcționează. Cu toate acestea, atunci când ambivalența devine o constantă și începe să vă afecteze binele emoțional și calitatea relației, poate fi un semn că ceva nu este în regulă. 

Mai multe informații pe această temă puteți afla urmărind emisiunea LA PLURAL, aici.

- Advertisement -
Cristina Andreea Stan
Cristina Andreea Stanhttp://canal33.ro
Psiholog, terapeut sistemic și de cuplu, are studii universitare şi postuniversitare în ştiinţe politice, pedagogie şi psihologie, este autor, editorialist „Psychologies Romania”, fost editorialist ”Ce se întâmplă, doctore?” şi este realizator „La plural”, emisiune dedicată relațiilor de cuplu din perspectivă psihologică și spirituală la Canal 33 HD
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments

LIVE