Nu-i prea felicit pe basarabeni, am suficiente motive să nu fac acest lucr,u iar printre pricinile obiective ale acestei reticențe s-a numărat prezența lor redusă la procesele electorale românești.
În 2024, la turul întâi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, electoratul român cu domiciliul între Prut și Nistru a realizat însă recordul absolut de participare – au votat 80.942 de cetățeni români.
Creșterea ratei de participare la vot poate fi explicată de trei factori:
– perioada de trei zile acordată procesului de vot. Amintesc că diaspora a început să voteze de vineri 22 noiembrie 2024.
– creșterea numărului secțiilor de votare.
– implicarea mai mult sau mai puțin discretă a partidului de guvernământ – PAS – în mobilizarea electoratului românesc.
Premierul moldovean Dorin Recean a participat la vot și a invitat cetățenii români din Republica Moldova să voteze.
Anterior, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a avut o întâlnire cu liderul PNL, Nicolae Ionel Ciucă în care a declarat că PAS va susține acest partid la alegerile prezidențiale și parlamentare.
Liderul social democraților români, Marcel Ciolacu, a avut și el o vizită electorală la Chișinău, la începutul lunii octombrie, pentru a o sprijini pe Maia Sandu. Ciolacu a spus că iubește Republica Moldova din tot sufletul și a repetat ceea ce a spus și Maia Sandu în primul an al mandatului de președinte – vremea podurilor de flori a trecut: „Vremea podurilor de flori s-a terminat este vremea interconectărilor, e timpul anticipări acestor interconectări, e necesară interconectarea feroviară Iași/Chișinău pe ecartament european”.
Mai există un motiv care a făcut posibilă creșterea ratei de participare – conștientizarea de către basarabeni a importanței datoriei lor civice. De obicei, această conștientizare a datoriei civice apare în momentele de criză. Probabil, războiul din Ucraina a făcut ca cetățenii români cu domiciliul între Prut și Nistru să conștientizeze onorarea datoriei civice de participare la vot, mai ales că acest lucru se contabilizează.
Chiar dacă, potrivit datelor de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, de-a lungul vremii, circa un milion de cetățeni moldoveni și-au redobândit cetățenia română, este greu de afirmat că această cifră este cea reală.
Nu exclud ca responsabilii bucureșteni ai managmentului riscurilor de securitate la adresa statului român, să fi făcut tot felul de scenarii, inclusiv în funcție de numărul exact al cetățenilor români aflați între Prut și Nistru. Una din metodele de stabilire a acestui număr ține probabil inclusiv de participarea acestora la procesele electorale organizate pe teritoriul Republicii Moldova de către Ministerul român de Externe.
Zic felicitări Ministerului Român de Externe și basarabenilor. Uneori, alegerile făcute de ei în cabina de vot au dat peste cap agendele politice de pe malul Dâmboviței. La cazul Băsescu mă refer, cel care anterior a fost salvat de basarabeni.
Basarabenii au votat în felul următor: Elena Lasconi – 45.590, adică mai bine de jumătate dintre voturile exprimate, Nicolae Ciucă – 16.175, Marcel Ciolacu – 5.563, Mircea Geoană – 4.567, George Simion – 3 202. Alte 5.845 voturi s-au dus către alți candidați politici. Au existat voturi pentru Călin Georgescu, dar nu au fost relevante.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, cetățenii români cu domiciliul între Prut și Nistru au contribuit la ajungerea doamnei Lasconi în al doilea tur de scrutin.
După aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a anunțat că formațiunea politică pe care o conduce o va susține pe Elena Lasconi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România. Grosu a precizat că este mândru de prezența ridicată la vot a românilor basarabeni și de rezultatul obținut. “Acest lucru demonstrează că românilor basarabeni le pasă de viitorul democratic și prosper al României și al Republicii Moldova”, a menționat politicianul de la Chișinău.
Pentru mine este clar că, zarurile au fost aruncate și că, cineva, undeva, își dorește ruperea lanțului masculin din Palatul Cotroceni. Nu este deloc exclus ca viitorul președinte al României să fie o doamnă.
