Biserica Ortodoxă Română a respins acuzele recente aduse la adresa sa de către conducerea Institutului „Elie Wiesel” pe tema unora dintre recentele propuneri de canonizare ale unor prelați și teologi români.
„În lumina principiilor libertății religioase și autonomiei bisericești cuprinse atât în legislația internațională (Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 18), cât și în cea națională (Constituţia României, art. 29; Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor), Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce privește canonizarea unor persoane din Patriarhia Română”, se arată în comunicatul Patriarhiei României.
Documentul admite și că „unii sfinți care sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut în anumite momente ale vieții atitudini și gesturi greu de înțeles”.
„Menționăm, de asemenea, că unii sfinți care sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieții, atitudini și gesturi greu de înțeles sau contrare chiar învățăturii creștine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieții”, se mai spune în același comunicat.
Dar, mai indică Biroul de presă al Patriarhiei, „Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică, invitând totodată la dialog orice persoană interesată de studierea vieților persoanelor canonizate”.
Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a făcut recent o serie de precizări legate de canonizările preoților ortodocși Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și Dumitru Stăniloae, pe care i-a acuzat de evidente simpatii și atitudini legionare.
