Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut deputaților moldoveni, într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, să organizeze un referendum despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Maia Sandu a solicitat ca această consultarea populară să fie organizată în toamna anului care vine, atunci când va candida la alegerile prezidențiale moldovenești pentru un nou mandat de președinte.
Solicitarea este o mișcare politică ingenioasă. Ea se pliază pe ultima hotărâre a Partidului Socialiștilor care spune că vectorul de politică externă al statului moldovean poate fi stabilit doar în urma unui referendum național.
Am observat, că organizații neguvernamentale aflate în siajul partidului puterii de la Chișinău au publicat, cu câteva zile înaintea solicitării, mesaje publice în care se afirmă că majoritatea moldovenilor ar susține integrarea în Uniunea Europeană.
Mesajul transmis de aceste organizații neguvernamentale este fals. Toate cercetările de opinie publică realizate în Republica Moldova arată că integrarea europeană este susținută de circa 30 la sută din respondenții la sondaje.
Când organizații neguvernamentale încearcă să-te amăgească poți rămâne indiferent. Când puterea de la Chișinău, ori din altă parte, încearcă să te păcălească mințind, nu ar trebui să ne fie indiferent.
Barometrul Socio Politic realizat de IMAS în luna decembrie arată, în baza cercetărilor sociologice, ce vor cu adevărat locuitorii dintre Prut și Nistru. Imaginea însoțitoare a acestui text, vorbește de la sine – 46 la sută din respondenții sondajului afirmă că statul moldovean trebuie să aibă relații bune atât cu Vestul, cât și cu Estul; 33 la sută din respondenți consideră că orientarea de politică externă ar trebui să fie orientată spre integrare în UE. Atenție: 33 la sută nu înseamnă majoritatea.
Această neconcordanță între afirmații și realitate trezește nedumerire. Explic: pentru ca referendumul să fie declarat valabil este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegătorii înscriși în listele electorale. Dacă referendumul nu va fi validat, din motive de neparticipare, inamicii integrării europene vor folosi acest rezultat în scop propriu.
În Republica Moldova pot fi organizate trei tipuri de referendumuri naționale: referendum consultativ, referendum legislativ, referendum cu privire la demiterea președintelui Republicii Moldova și referendum constituțional. Toate aceste forme de referendum sunt supuse unor norme electorale restrictive. Un referendum republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale sau locale generale, precum și în ziua altui referendum republican.
Repet: mișcare politică cerută de președintele moldovean este ingenioasă.
Dacă mișcarea politică va fi organizată corectă, inițiativa îi poate aduce puncte electorale importante. În același timp, există riscul ca președinta Maia Sandu să își fure, singură, căciula.
Referitor la furatul căciulii rolul important îl vor avea partidele stataliste/suveraniste existente între Prut și Nistru: vor susține, sau nu, ideea organizării unui referendum care îi oferă sprijin electoral doamnei Sandu?
