Un candidat scos din joben de servicii, pro-rus, cu discursuri în care elemente mistico-religioase, legionare, anti-europene sînt amestecate într-o salată mocirlită cu pretenţii ‘telectuale, a reuşit să fie marea surpriză a acestor alegeri. La fel precum AUR, apărut din neant în 2020 cu un scor substanţial de 9%. Nici în 2020 şi nici acum casele de sondare nu au fost capabile să ofere cifre cît de cît apropiate de realitatea votului final.
Despre dosarul deschis in rem de Parchetul General care s-a sesizat din oficiu în cazul lui Călin Georgescu pentru pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid şi crime de război, precum şi promovarea de idei, concepţii şi doctrine fasciste şi legionare, după declaraţiile acestuia despre Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu, nu se mai ştie nimic. Nici nu se va mai şti.
Este agronomul Călin Georgescu candidatul serviciilor şi al masoneriei? Acuzele în acest sens sînt destule în spaţiul public. Fapt care ar putea explica rezultatele inexplicabile, ca să colorez cu un joc de cuvinte, pe care le vedem acum. Fiindcă trăim într-o ţară controlată de SRI, SIE şi, în ultimul deceniu, de informaţiile militare. CV-ul domnului Georgescu, în care vedem funcţii în MAE şi Clubul de la Roma, arată umbra SIE profilîndu-se în fundal, însă astfel de lucruri nu pot fi probate.
Dar chiar şi cu susţinerea serviciilor, este totuşi greu de înţeles cum a fost posibil ca un candidat aflat în coada seriei celor 14 candidaţi, cvasinecunoscut, nebăgat în seamă de media, să ajungă în fruntea clasamentului, aşa cum arată acum rezultatele parţiale, singurele sale canale de promovare fiind TikTok-ul şi postul Realitatea.
Evident, la scorul pe care îl vedem acum o contribuţie semnificativă a avut recenta decizie a BEC prin care candidatul Călin Georgescu era obligat să îşi şteargă din online clipurile electorale, asta este neîndoios. Decizia a stîrnit curiozitatea celor care nu auziseră de el şi revolta celor care au auzit, aşa încît vreo cîteva procente au venit în ultiele trei zile şi de aici. Dar restul procentelor? De la Şoşoacă, după scoaterea acesteia din cursă, şi de la Simion, după ce acestuia i s-a impus să îşi modereze discursul.
Aruncat de anumite grupuri de interese în lupta electorală pentru a-l scoate din joc pe Simion şi pentru a ridica discursul suveranist la extreme în spaţiul public, Călin Georgescu uite că şi-a făcut treaba. Comod, relaxat, stînd pe scaun şi postînd, ajutat de boţii şi trolii Sistemului, clipuri pe TikTok. Cu larga susţinere a unui segment masiv de populaţie pentru care retorica de tip “ţărişoara mea” răspunde aşteptărilor lor anti-occidentale. Un segment constant în creştere pe măsură ce problemele economice şi prăpastiile sociale s-au adîncit.
Nu ştiu dacă la acest rezultat a contribuit şi cifra absurd de umflată reprezentînd numărul oficial de alegători. 18.008.480 de cetăţeni cu drept de vot este o cifră ciudată, în condiţiile în care din comunicatul de presă nr. 233 din 30 august al Institutului Naţional de Statistică aflăm că populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2024 era de 19.064.409 persoane, iar din acestea 16,2% reprezintă copiii cu vîrste de pînă în 14 ani, adică peste 3 milioane. Nu am să intru în date statistice, însă dacă adăugăm faptul că după 1990, sporul natural a fost negativ, înregistrîndu-se mai multe decese decît naşteri, iar în afară sînt cel puţin 3 milioane de români nerezidenţi, cred că tabloul absurdului se conturează destul de limpede. Legitim ne putem pune întrebarea dacă nu cumva circa 2-3 milione de votanţi pe hîrtie nu ar însemna un număr egal de voturi care să fie direcţionate unde trebuie.
În loc de concluzie, toate, absolut toate casele de sondare ar trebui să pună lacăt pe uşă. Asta în cazul în care nu sînt acum în sufrageriile în care şi-au copt sondajele, desfăcînd surîzătoare şampaniile cu epoleţi.
